Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Dorel Marc: Oraşe, târguri şi identităţi culturale în perioada interbelică a judeţului Mureş. Premise şi evoluţii ale comerţului cu lemnul prin plutărit pe Mureş (1)
Marisia XXX-XXXI Ora§e, tärguri §i identitati culturale Tn perioada interbelicä a judetului Mure§. Premise §i evolutii ale comertului cu lemnul prin plutarit pe Mure§ (1) Dorel MARC Villes, foires et identité culturelle dans le comté de Mures. Les locaux et Involution du commerce du bois en rafting Résumé Le travail mise en évidence aspects des phénoménes de réseaux urbains complémentaires aux celles rurales dans le transport et le commerce de marchandises par le processus traditionnel de flottage surla riviére Mures jusqu'au développement du transport ferroviaire et routier. Basé sur des sources bibliographiques, témoignages des flotteurs en vie, archives et histoires orales de Mures, le travail suit comme structure: l’établissement de la taxonomie ethnographiques des typologies de flottage, le processus de transport et d’infrastructure sur Mures et ses affluents navigables, routes de communication, méthodes, coutumes et lois concernant ces systémes et ces réseaux de transport. Le travail abordera aspects complexes des comportements culturelles de perspective anthropologique, concluant que les villes-foires a и long de la riviére Mures ont influencé par la pratique du flottage involution interculturelle de I’espace transylvain Multä vreme, plutäritul Tntr-adevär fäcea parte din peisajul etnografic caracteristic vietii cotidiene, a zonelor cu ape mari din tara noasträ, fenomenul nefiind unic Tn aceastä parte a Europei ci cunoscut §i Tn Cehoslovacia, Ucraina, Polonia §.a., generänd forme proprii Tn cultura popularä din tärile respective. Printre cäile mai avantajoase pentru transport §i comert traditional se numärä §i räurile urmärind trasee intra §i extracarpatice; pe cursurile lor au fost transportate de-а lungul secolelor produse deficitare cum au fost sarea sau lemnul Tn unele zone, mai greu de cärat cu cärute care sau alte mijloace de transport. Tnceputurile plutäritului Tn Transilvania este incert, dar este sigur cä acesta a servit din vremuri Tndepärtate comertului §i transportului local mai Tntäi, apoi s-а extins pe trasee mai Tndepärtate. Märturii arheologice ale transportului cu ambarcatiuni u§oare sunt pästrate din epoca anticä, spre exemplu о plachetä votivä, la Muzeul din Alba lulia, datatä sec. Il-Ill d. Hr., reprezentänd un Genius Nautarium, care a fost pusä Tn legatu rä cu existenta unui „colegiu” profesional, anume cel al navigatorilor, §tiut fiind faptul cä Mure§ul era navigabil Tn perioada romanä1. Navigatia pe räurile principale cum era §i Mure§ul, a fost atestatä documentar mai ales Tn evul mediu, Tn legäturä cu exploatarea §i valorificarea numeroaselor zäcäminte de sare о adeväratä bogätie, un al doilea “aur “ al Bazinului Transilvaniei. Spre Panonia de exemplu, se duceau mari cantitäti de sare, regele Andrei al ll-lea acordänd cavalerilor teutoni Tn 1222 dreptul de а avea §ase “nävi” pentru sare pe Mure§ §i alte §ase pe Olt, care sä transporte 1 R. Ciobanu, „Le port romain d’Apulum”, ín Caesarodum, 1999-2000, p. 271 71