Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ligia Bejan: Aspecte privind viaţa de familie în satul românesc din comitatul Târnava la mijlocul secolului al XIX-lea
Istorie bärbatul va dovedi pre muierea lui curvä e slobod sä о despartä; cänd bärbatul are posadnicä (concubinä) in casa sa, sau cä tine cu cheltuialä de fatä aiurea este slobodä sä-l despartä; cänd bärbatul i§i va defäima nevasta, cum cä n-a fost fecioarä, sau cä e curvä §i пи о va putea dovedi, este slobodä nevasta sä-l läse; cänd bärbatul negutätore§te cinstea nevestei este slobodä nevasta sä-l despartä; cänd nu voia§te unul pe altul §i nu se vor invoi,pänä in trei ani.’ß2 Aparitia Codului Civil de la 1864, Tn redactarea sa initialä, nu modifica foarte mult statutul juridic al femeii §i Tndeosebi al femeii märitate, reflectänd Tncä accentuatul caracter patriarhal al societätii romäne§ti. Astfel bärbatul datora „protectiune” sotiei iar aceasta „ascultare” sotului säu. Remarcäm a§adar puternicele rädäcini ale dreptului romänesc Tn traditia dreptului canonic cre§tin.* 33Se cunoa§te, de altfei, Epistola Sf. Pavel cätre Efeseni care spune: "Bärbatilor, iubiti pe femeile voastre”, iar „femeile sä se supunä bärbatilor lor ca Domnuluf’. Conditiile aspre de viatä ale vremii (säräcia, lupta pentru supravietuire,epuizarea fizicä), obligatiile pe care le implicau о cäsnicie, apoi violenta fizicä sau verbalä, Tntälnitä Tn cele mai multe cazuri, au constituit suficiente motive pentru anumite persoane sä aleagä evadarea dintr-o viatä nefericitä Tn care iubirea nu numai cä nu mai existä ,dar poate cä nu a existat niciodatä.34 35 „Divortul nu este numai о problemä personalä , el devine §i о problemä a comunitätii.’ß5 Pacea familiei nu mai era läsatä exclusiv pe seama domeniului social, dimpotrivä, asupra ei vegheau cu mare atentie biserica, Statut, traditiile locale. Pentru cä legätura de tainä dintre soti reprezenta unirea duhovniceascä dintre Hristos §i Bisericä, odatä cu pronuntarea divortului civil, Biserica impunea §i desfacerea cununiei religioase prin divort bisericesc, acordat de episcop, care avea plenitudinea haricä Tn Bisericä.36 Statisticile vremii aratä cä „80% din cererile de divort erau cele ale persoanelor care au suferit abuzuri in familie din cauza sotilor violenti."37 Femeia din secolul al XlX-lea era Tntru totul supusä legilor statului, dar §i ale sotului. О atitudine brutalä pentru mentalitatea omului contemporan о regäsim Tn manifestarea statului de secol XIX, manifestare de altfel indusä §i pärtii masculine prin neglijarea, scoaterea Tn afara responsabilitätii femeii astfei Tncät orice decizie а ei era subminatä de atitudinea neTndurätoare pe care ace§tia о impuneau. Pentru о privire de principiu, omul modern Tntelege tot acest häti§ al distrugerii personalitätii feminine ca pe un act de teroare, ne mai socotind cä, pänä §i sub aspect religiös, о nesocotire a valorii feminine lipsea pe orice om de adevärul descoperit de Tnsu§i Dumnezeu. Realitatea cruntä era cä, odatä märitatä, femeia devenea sclava propriei locuinte §i pentru cä un astfei de trai devenea insuportabil, femeia cerea divortul.38 Intre nenumäratele cazuri ce au provocat divortul, Tn urma analizei documentelor de arhivä, se constatä cä cele mai dese motive Tntälnite sunt: violenta www.portal-info.ro, Statutul juridic al femeii in Dreptul Romänesc. 33 Emil Cernea ,Emil Molcut, op.cit. 34 Sorina Paula Bolovan.loan Bolovan,Familie §i comportament...,p.130. 35 Ibidem, p.131. 36 Maria Voinea,Familia §i evolutia sa istoricä, Ed. §tiintificä §i Enciclopedicä,Bucure§ti,1978,p.69. 37 Dana Emilia Burian./tspecfe privind violenta conjuqalä...,p.281. 38 Ibidem, p.278. 66
