Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ligia Bejan: Aspecte privind viaţa de familie în satul românesc din comitatul Târnava la mijlocul secolului al XIX-lea
Marisia XXX-XXXI conjugalä, infidelitatea, aranjamentele familiei Tn ce prive§te cäsätoria, ura intervenitä pe parcurs a unuia fatä de celälalt, anumite träume de ordin fizic sau psihic sau chiar tentative de omor. De exemplu, parohul greco-oriental al Cetätii de Balta, Michailu Cäpuceanu, trimite Protopopuiui Tractului Tárnává de Jos Tn 1869 ,o Tnstiintare Tn care expune problema unui cuplu din parohia lui §i Tncercärile zadarnice de consiliere ale celor doi soti: „Sau näscutu unu traiu räu de cäsätorie intre poporenii mei R. I. si A. P., pe care dupä jalba loru In douä rínduri mai Inainte de asta de impreunä cu Titori mei mamu silitu ai Indrepta cäträ traiu bunu, totu deodatä sfätuindu-i se se lasa de a se bajocori unulu pe altui, si totu deodatä dojänindu pe I. R. se nusi mai totu batä Muerea pentru tote nimicurile, Inse tote in zedaru ca dela acestea vedu ca nu Incetedia A. P. se väita cä numai póte suferi bajocurile si bätäile ce le face bärbatus-o cu dänsa, asi dara astäzi in 9 aprilie a.c. de nou mi-au fäcutu necaziu ambe pärtile vaerändu-se unulu asupra altuea, totu mai susu amintitele pricini aducändu-le inainte, pentru carea pricinä (cu titori si membri ai comitetului), a treia orä destulu ne-amu silitu ai sfätui ca se träeascä bine unu cu altulu si se se läse de nebunii, inse tote in zedaru. "39Astfel, A. P. vrea sä „päsiascä la totale despärpre", Tnsä plängerea este doar din partea sotiei, deoarece bärbatul märturiseste cä „lui ii trebue muiere"40 Un caz de violentä conjugalä la care sotia räspunde cu violentä extremä este expus de parohul greco-oriental , losefu Crisianu , din Boianu, la 7 aprilie 1869 : „Th. T. din Parochia suscrisului in urma unei intempläri vetämatore de viepa loru casnicä nu träesce cu socia sa Maria si anumitu spune cä susu numitulu intrebuintand nenumärate piedepse asupra muierei lui, au adusolu aceia desperapune incätu si a urätu viepa si astfelu de pusetiune ne sciindu ce face,.... la sträpunsu in päntece cu unu cucitu insä nevetämändulu reu sä insenätosi. Dupä insänätosire nu mai voesce subu nece о formä a mai primi pre socia sa Maria, ci aceia о tienu pre rändu doi frap".41\n cazurile Tn care femeia era partea vätämätoare, foarte rare, de altfel, „violenta este folositä ca mijloc de apärare impotriva aceluiasi tratament primit din partea sopjlui, sau ca räzbunare.”42 Cunoscutul calm al ardelenilor nu se ia Tn calcul atunci cänd e vorba de violenta conjugalä. Bärbatii ardeleni deveneau foarte ingenio§i Tn momentele de furie si aplicau "doze de corectie" pentru a-si pedepsi sotiile 43Motivele pentru care femeia "Tsi merita pedeapsa" puteau fi dintre cele mai perfide: nu i-a pläcut ce i-a gátit, nu a gäsit masa pusä cänd a venit de la muncä sau de la cärciumä, rufele nu sunt apretate destul, copiii pläng, etc.44 Despärtirea cauzatä de violenta conjugalä presupunea, Tnsä, ca brutalitatea agresorului sä depäseascä limitele umanului, ränile provocate trebuind sä fie Tn asa fei provocate meat sä о punä pe victimä Tn incapacitatea de a se deplasa, de a se misca , chiar de a vorbi.45 Biserica §i Statui au tratat problema violentei conjugale cu foarte mare responsabilitate, Tncercänd sä se implice, 39 A.N.D.J.-Mure§, Fond Protopopiatul Ortodox Román Tärnäveni,dosar 22, fila 12. 40 Ibidem. 41 Ibidem. 42 Dana Emilia Burian,Aspecte privind violenta conjugalä...,p.289. 43 Ibidem,p.282. 44 Ibidem,p.283. 45 Ibidem,p.279. 67
