Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ligia Bejan: Aspecte privind viaţa de familie în satul românesc din comitatul Târnava la mijlocul secolului al XIX-lea
Marisia XXX-XXXI siliu Vunvulea gr. catholicu in gradulu al §iaselea de sänge §i sä posteascä zilele de Lunea fn 12 septemäni. Mirele sä aducä din partea jurisdictiunei sale bisericesci dispensatia. Sabiiu, 22 februarie 1869.”22 Rudenia spirituálé (nä§ia la botez sau la cununie) era privitä de multe ori ca fiind mai importantä decät cea trupeascä . Gradele rudeniei spirituale se calculau intocmai ca §i cele ale rudeniei naturale. ínainte de Tncheierea cäsätoriei, putea sä aibä loc logodna (numita Tncredintare), care presupunea о arvunä §i ritualuri specifice ce aträgeau atentia, asupra faptului cä aceasta avea valoarea unei promisiuni de cäsätorie. Ruperea iogodnei determina piata unei despägubiri pentru neincheierea cäsätoriei §i consta de cele mai multe ori in restituirea arvunei primite Ia Tncheierea Iogodnei. Raporturile intime erau prohibite pänä Ia dobändirea stärii de cäsätorit. Cele douá Biserici ,cea Ortodoxa §i cea Greco-catolicä au emis legi destul de apropiate, dar fac ín a§a fei Tncät sä se poatä face о deosebire Tntre cele douä rituri. Biserica Catolicä este mai putin flexibilä §i tolerabilä pentru cä-§i dore§te sä-§i apere superioritatea Tn fata Bisericii ortodoxé §i Tn fata regulilor Statului, care se pare cä Tncepe sä-i §tirbeascä din autonomie.23 In Codul Civil Austriac din 1811, aplicat Tn Transilvania Tn 1853, statutul persoanei T§i regäse§te reglementári sistematizate §i cu caracter modern pentru acea vreme dar statutul juridic al femeii rämäne Tncä tributär sistemului traditional de sorginte feudalä. Statui face referire Ia toti cetätenii , färä deosebire de sex, religie sau clasä.24Egalitatea tuturora Tnaintea légii este märginitä numai de ocrotirea minorilor §i a interzi§ilor. Referitor la institutia cäsätoriei, aceasta se Tntemeiazä Tntre douä persoane de sex opus, prin contract de cäsätorie, act ce reprezintä, Tn mod legal, vointa celor doi de träi Tn comuniune, de a avea copii Tmpreunä, de a-i cre§te §i de a se sustine reciproc25 .nicidecum cä ace§tia ar trebui sä-§i uneascä destinele Tn urma vointei pärintilor sau a tutorilor. 26 Conform Codului Civil Austriac, valabilitatea cäsätoriei presupunea respectarea unor obligatii §i reguli, ambele párti fiind obligate la Tndatorirea conjugalä, Ia fidelitate §i la tratament cuviincios.2^ „Legile civile considerä atacabilä о cäsnicie care a fost Tncheiatä prin consträngere,dacä un sot a contractat-o Tn urma fricii Tntemeiate.cauzatä prin amenintare”.28 Odatä märitatä, femeia capätä numele sotului säu, se bucurä de drepturile casei acestuia§i sotia este datoare sä-l ajute ,astfei bärbatul este Tndreptätit sä о alunge de acasä, dacä nu T§i Tndepline§te datoriile Tn gospodärie.29 Familia era Tndeob§te §i focarul tuturor tensiunilor §i Tncordärilor vietii, exteriorizate prin rutinä, plictisealä §i chiar agresivitate,30 iar aparitia stärilor conflictuale Tn interiorul familiei determina de cele mai multe ori desfacerea cäsätoriei.31Cäteva dintre motivele de divort din Codul Civil Austriac : „Cänd bärbatul va dovedi cä muierea lui n-a fost fecioarä, este slobod sä se despartä; cänd Ibidem,fila 7. 23 Dana Emilia Burian./Aspecfe privind violenta conjugalä...,p.281. 24 Emil Cernea ,Emil Molcut, istoria Statului §i Dreptului Romänesc, Editura Universul Juridic, 2006. 25 Dana Emilia Burian.Ttspecfe privind violenta conjugalä...,p.278. 26 Ibidem. 27 Sorina Paula Bolovan.loan Bolovan,Familie §i comportament...,p. 129. 28 Dana Emilia Burian,Aspecte privind violenta conjugalä...,p.278. 29 Ibidem. 30 Sorina Paula Bolovan.loan Bolovan,Familie §i comportament...,p. 129. 31 Ibidem. 65
