Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ligia Bejan: Aspecte privind viaţa de familie în satul românesc din comitatul Târnava la mijlocul secolului al XIX-lea
Istorie gatorii a sortilor pentru armatä”16precum §i a militarilor läsati temporar la vaträ, Tn conditiile Tn care serviciul militar activ dura 8 ani. Acest lucru a bulversat practica generálé a lumii täräne§ti transilvänene, aceea a mariajului timpuriu, cu consecinte demografice dintre cele mai importante.17 Ca urmare, cre§te värsta medie a bärbatilor cäsätoriti, apar a§a numitele cäsätorii clandestine, iar concubinajul devine о realitate. Referitor Ia cununiile clandestine, acestea erau „oficiate de cätre unii preoti pe ascuns, de cele mai multe ori noaptea, fára cele trei vestiri obligatorii, färä adele necesare, färä ceremóniáiul prescris de canoane , doar in prezenta na§ilor §i oficiate ori in casele parohiale, ori in cele ale mirilor, rar in bisericä §i se fäceau contra unei sume de bani.”18 Värsta medie pentru femei era cuprinsä Tntre 20-22 de ani. Cele mai frecvente cäsätorii, Tn Comitatui Tárnává, ín 1864, de exemplu, sunt Tntre bärbatii sub 24 de ani §i femeile cu värste cuprinse Tntre 20-24 de ani, cu un numär de 147 de cäsätorii.19 Cäsätoria se Tncheia sub influenta Bisericii ,de regulä pe viatä. ín conformitate cu Tnvätätura cre§tinä, doar prima cununie este о Tainä, a doua §i a treia sunt Tngäduite pentru neputinta firii omului, Tnsä nunta cea de-а patra „este dupä moravurile porce§ti” (Sf. Vasile cel Mare). ín cazul Tn care una dintre persoane, mirele sau mireasa, daca se afla la prima cäsätorie cu persoanä väduvä sau divortatä, i se sävär§ea Tn Tntregime Taina cununiei. Formula prescurtatä se sävär§ea doar Tn cazul Tn care ambele persoane ar fi avut relatii precedente. Impedimentele la cäsätorie erau Tmprejuräri a cäror existentä Tmpiedica Tncheierea cäsätoriei. incheierea acesteia Tn prezenta impedimentelor era sanctionatä cu anularea cäsätoriei. Necercetarea stärii viitorilor soti §i a eventualelor impedimente conducea la sanctionarea clericului prin normele Tn materie, cu о pedeapsä variabilä, Tn functie de gravitatea consecintelor unei astfei de cununi, de la banala amendä, pänä la pedeapsa caterisirii sacerdotului: „Parochulu e а se pedepsi pentru tienerea in secretu a impedecamentului cumva insinuatu afara de pedepsa dictavera lui din parte a jurisdictiunei sale proprie bise rice sci, cu una mulpta banale pänä la 500 fl. §i cu arestu estindiveru pinä la о jumätate de an. 20 Impedimentele la cäsätorie se impart Tn mai multe categorii, Tn functie de obiectul lor. 0 primä categorie are Tn vedere gradul de Tnrudire al viitorilor soti, existänd, prin urma, cäsätoria a patra, consimtämäntul pärintilor, religia, etnia. Rudenia naturalä era impediment Tn linie dreaptä la infinit, iar Tn linie colateralä pänä la gradul al optulea inclusiv. ín unele cazuri, se acorda dispensä bisericeascä: „Dreptu aceea §i noi cu puterea de la säntii Apostoli mo§tenitä, deslegäm pedecä de rudenie ce se aflä intre loannu Moldovanu §i Chandea lleona din Selcud in gradulu alu §iaselea de sänge, §i dämu fetieloru acestorä binecuväntare de a se puté cununa in Domnulu; de sine intielegändu-se, déca пи se vorn afla intre densele alte piedici canonice sau politice, §i sä posteascä zilele de Lunea in 16 septemäni. Sabiiu in 17 februarie 1869, Andreiu baron de §aguna.21 Dispensä se acordä §i Mariei Moldovan „de legea nösträ §i ved. Va-16 Simion Retegan, О anchetä ecleziasticä din Comitatui Solnocul Inferior din 1868,privind clandestinitatea unor cununii, ín vol. „Om §i societate...,p.155. 17 Ibidem. 18 Ibidem. 19 A.N.D.J.-Mure§,Fond Comitatui Tárnává,dosar 309,fila 54. 20 A.N.D.J.-Mure§,Fond Protopopiatul Ortodox Román Tärnäveni,dosar 12, fila 69. 21 A.N.D.J.-Mure§,Fond Protopopiatul Ortodox Román Tärnäveni,dosar 22, fila 6. 64
