Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ligia Bejan: Aspecte privind viaţa de familie în satul românesc din comitatul Târnava la mijlocul secolului al XIX-lea
Marisia XXX-XXXI Dacä, pänä la mijlocul sec. al XlX-lea, Biserica era institutia abilitatá legal sä controleze §i sä rezolve aproape ín exclusivitate problemele legate de na§terea, cäsätoria sau decesul unei persoane, treptat, ín a doua jumátate a sec. al XlX-lea, odatä ce societatea se laicizeazä §i statul se modernizeazá, competentele Bisericii au fost limitate ín favoarea institutiilor specializate ale Statului.12 Biserica duce insä о politicä de supraveghere a individului ín care este sprijinitä chiar de populatie. Denunturile §i zvonurile о ajutä sä-i descopere pe cei cäzuti in päcat. Viata de familie nu are incä ziduri, iar scandalul, prin natura sa, impune prezenta celorlalti. In conceptia traditionalä transilväneanä, cäsätoria era о componentä a ciclului vietii, obligatorie asemenea mortii. Din punct de vedere juridic, cäsätoria era reglementatä de regulile canonice ortodoxé. Consideratä о Tainä (sacramentum), cäsätoria cädea sub incidenta légii biserice§ti care, de altfel, reglementa toate raporturile familiale. Cununia este un act solemn íncheiat íntre douä persoane care í§i jurä dragoste, pänä ce moartea le va despärti, iar preotul sävär§e§te slujba de binecuvántare a acestui act. Preotul trebuie sä fie atent la mai multe aspecte, cum arfi: dacä s-au fäcut cele trei promulgäri in bisericä, dacä existä cineva care sä nu fie de acord cu incheierea cununiei dintre cei doi §i dacä este, sä se aducä dispensä de la jurisdictie, dacä unul dintre miri este minor sau militar, sä fie adusä „iicentä de cäsätorie” de la jurisdictia lor competentä, civilä sau militarä.13 Referitor la acestea, intälnim in Fondul Protopopiatului Ortodox Román Tärnäveni о circularä a mitropolitului Andrei §aguna care mentioneazä cä : „ At it и prin Tirculariul Cons, din 12-lea April ie 1856 No 302, citu §i prin cel и din 24-lea ianuarie 1857 No 76 sau fostu rinduitu , ca nimenea dintre Preotimea noasträ eparhialä sä nu mai cuteze a cununa vre о fatä minorenä, adecä nevärstnicä, aflätoare incä sub tutelä, färä de invoirea Diregätoriei tutelare atingätoare. Cu toate acestea din partea Tribunalului suprem de tearä, precum §i din partea unora dintre Tribunalele preturale, sau fäcutu din пои incuno§tiintare Scaonului Episcopescu despre aceea cä unii dintre Preotii no§tri incä mai totu nu s äru fi tinändu-se de indreptärile primite, §i cä a§ea aceia§i §i dela pomenita ordinätiune incoace aru fi cununatu fete minorene färä de ingäduinta Diregätoriei tutelare atingätoare........, cäci nesocotindu §i de acii incolo oränduiala aceasta vre unul dintre Preoti, acéla sä scie cä färä nici о crutare se va supune pedepsei се о dicteazä legea pentru astfelu de cälcäri. ”14 ín ce prive§te militarii, Andrei §aguna dä о circularä prin care impunea ca „persoanele militari nici intrunu chipu nu se potu cununa, färä slobozenia dregätoriei compatente militar., fiind cä §i dupä acestea sau intämplatu de unii Parohi au cununatu prea unu individu [....], färä a fi avut acesta voie dela dregätoria sa, ca sä se cäsätoreascä §i fapta aceasta sau acuzatu cu ne§tiinta. ”15 Värsta medie a bärbatilor la prima cäsätorie se situeazä intre 24-25 de ani, datoritä prevederilor militare austriece din 1858 cänd era strict interzisä cäsätoria bärbatilor sub 22 de ani „inainte de a se prezenta la cele trei trageri obli-TMIbidem, p. 122. 13 Dana Emilia Burian, Aspecte privind violenta conjugalä in Transilvania in a doua jumátate a sec.XIX ,?n vol. Om §i societate,....,p.280\ 14 A.N.D.J.-Mure§,Fond Protopopiatul Ortodox Román Tärnäveni,dosar2, fila 141. 151bidem, fila 119. 63
