Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Ana Hancu: Români şi maghiari în revolu ţia de la 1848-1849

Marisia XXX-XXXI Romani §i maghiari ín Revolutia de la 1848-1849 Ana HANCU Roumains et hongrois pendant la Révolution de 1848-1849 Résumé L étude est basée sur des documents originaux qui mettent en lumiére des informations sur le probleme de la colaboration d'entre les citoyens roumains et hongrois au niveau des communautés locales, pendant la revolution de 1848-1849 en Transylvanie. Ä l'appui de cette idée est présentée le cas des hongrois de villages Mitre§ti, lobágeni Vargata et les idées de ceux-ci d'adhésion á la révolution roumaine, par leur serment d'allégeance au colonel Urban, le commandant du régiment II hongroise de frontiére et la protection offerte aux hongrois de Berghia par Гintervention du pretre roumain George Hodos au général Gedeon, aprés la conquéte de la ville Tárgu-Mure§. Participarea sau solidarizarea maghiarilor cu romanii ín perioada desfá§u­­rárii revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania este un aspect mai putin cerce­­tat Tn literatura istoricá de specialitate. ín abordarea acestui subiect s-а fácut referire, de cele mai multe ori, la participarea románilor la revolutia maghiara, dar ín ceea ce prive§te participarea maghiarilor se invocä momentul colaborärii canceli§tilor romäni §i maghiari din Tg. Mure§ ín primele zile ale izbucnirii revo­lutiei, informatiile múlt cunoscute ale participärii la cele trei Adunári de la Blaj, cazul aderárii maghiarilor din Budiul de Cämpie, Bogata de Mure§ §i alte locali­­täti transilvänene la programul revolutiei románé, protocoalele de colaborare íncheiate la nivelul comunitátilor §i exemplele oferite de memoriali§tii mure§eni, Vasile M. Moldovan, Isaia Moldovan, Maria §utu, AI. Papiu Marian. ín abordarea acestei problematici este necesará luarea ín considerate a a§a ziselor „serisori de chezá§ie” emise ín favoarea románilor arestati, nu numai de cätre romäni, ci §i de locuitorii de etnie maghiara din comunitátile respective, care reflectau ideea solidarizárii §i al bűnei convietuiri la acest nivel. Colaborarea íntre cele douá etnii, romána §i maghiara, existente ín cadrul comunitátilor, avea ca fundament buna convietuire, factorul social, respectiv conditia de iobagi §i factorul psihologic al transformärii lor in cetäteni liberi.1 Cercetarea sistematicä a fondului documentar existent in arhivele locale din Tg. Mure§ aduce la luminä noi informatii privind abordarea acestui subiect. Astfel, la 2 iunie 1849, din Bäläu§eri, judele plasei, Vass Sigmond, informa autoritäre comitatului Tárnává despre refuzul satelor Chendu Mare, Chendu Mic §i Bäläu§eri de a dona clopotele bisericilor, báni §i „naturalele” pentru intre­­tinerea armatei ín sprijinul cauzei maghiare, sprijinind in schimb tabära romána §i säseaseä. Judele i§i exprima nedumerirea cu privire la atitudinea celor 3 sa­te, care, de§i maghiare: „au tinut cu cei mai mari reactionari §i dupä cum väd, tin §i azi. Odatä cu venirea armatei maghiare, maghiarii din Chendu Mare §i Chendu Mic s-au rugat lui D-zeu sä nu-i ajute pe maghiari, cäci ei sub cärmui-1G.Neamtu, Maghiari aläturi de revolutia romána de la 1848-1849 din Transilvania, Tn “Anuarul Institutului de Istorie “George Baritiu”, Cluj-Napoca, XLI, 2002, p. 97-126; Unguri in revolutia romána din Transilvania in in 1848-1849, Tn Nouvelles études d’ histoire, XI, Publiés ä l’occasion du XX-e Congrés international de science historique, Sidney, Bucure§ti, 2005, p. 143-151. 41

Next

/
Oldalképek
Tartalom