Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Ana Hancu: Români şi maghiari în revolu ţia de la 1848-1849

Istorie rea romäneascä träiesc fericiti.” Pentru pedepsirea cetätenilor, Vass Sigmond propunea trimitere, pentru cäteva zile, a „executii militare", unei trupe de soldati care sä exercite autoritatea militarä, sustinutä material §i financiar pe seama locuitorilor.2 Atitudinea „reactionarä” a maghiarilor, care au stat aläturi de romäni in zi­­lele revolutiei, era sustinutä §i de preotul reformat Molnár József, din satui Chendu Mic, care „a dús cu bucurie provizii gloatei valahe, a cinstit-o cu gáini, cozonaci, iar pe armata maghiarä au primit-o §i au tratat-o posomoráti, bleste­­mänd §i plängänd." Preotul reformat era ínvinuit cä íntretinea relatii de colabora­­re cu preotul román din Sanandrei (David Paulleti -n.n) care indeplinea functia de tribün ín tabära romänä. Pentru atitudinea §i comportamentul preotului re­format fatä de constitutia §i armata maghiarä, proprietarul Kosma Gábor propu­nea pedepsirea §i transferarea sa ín altä parohie. 3 Scrisoarea de garantie pentru acceptarea ca preot unit, acordatä de cetá­­tenii romäni §i maghiari din Reghin-Sat (Unguresc), fostului tribün, Vasile Maré, din Legiunea XII condusá de Constantin Romanu Vivu, insotitá de actul audierii martorilor, a evidentiat protejarea maghiarilor de trupelor austriece §i románé. Pentru reliefarea acestui comportament umanitar, redäm doar declaratia marto­­rului Hegyessi Sándor: „Comunitatea satului a dat räspuns cererii ?ntr-un singur glas hotäränd tocmai fiindcä ne-а salvat de ravagiile romänilor §i pe multi refu­­giati cäläreti kossuthieni intr-atät i-a ocrotit incät nici unuia nu i s-а intämplat vreun necaz In Reghinul Unguresc (e vorba de cäläretii kossutieni-n.aj, dar, de cum au plecat de aici in Reghinul Säsesc, cätiva au fost omoräti. §i dacä numai pe atät s-а purtat bine in privinta noasträ, recunoa§terea aceasta, sau a adeveri despre aceasta, nu este un pácát de moarte, iar prin aceasta, nu am complotat impreunä §i In privinta intereselor patriei prin aceasta n-am fost potrivnici.’4 Ca urmare a ordinelor comisiei de guvernare militarä §i ale Scaunului Mu­­re§, cu privire la cercetarea agitatorilor, jefuitorilor, criminalilor §i hotilor, judele plasei Band, Antalfi Lajos, insotit de judecätorul autorizat al Tablei Rege§ti, Marusi Lajos, s-au deplasat in localitatea Berghia de Cämpie pentru interogarea cetätenilor. Martorii intervievati erau solicitati sä räspundä la intrebarea: care au fost indivizii care au agitat §i s-au impotrivit constitutiei maghiare, jefuitorii, hotii, criminalii, motivul plecärii unor locuitori din Berghia §i ce pagubä au produs ma­ghiarilor. Declaratiile celor 12 martori intervievati au surprins evenimentele care s­­au desfä§urat ín satui Berghia, in intervalul de timp cuprins intre toamna anului 1848 §i iarna anului 1849. Dupä cucerirea ora§ului Tärgu-.Mure§ la 1 noiemnbrie 1848, de cätre armatele austro-romäne, cetätenii maghiari l-au ru­gat pe preotul román George Hodo§ sä intervinä in favoarea lor pe längä gene­rálul Gedeon pentru a fi protejati de eventualele devastäri §i jafuri. Preotul s-a deplasat la Tg.Mure§ unde, reu§ind sä convingä autoritätile de onestitatea ma­ghiarilor din Berghia, a obtinut scrisoarea de protectie. Astfel, ca urmare a in­­terventiei preotului, satui a fost salvat de distrugere §i prädäri. Actiunea de spri-2 A.N.D.J.Mure§, fond Comitatui Tárnává, Acte politico-administrative, dos. 2023, f. 62. 3 G. Neamtu, Fata necunoscutä a revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania”, Cluj-Napoca, 2004, p. 331 4 loan Ranca, Vasile Mare un „ Tribunis plebis” reghinean de la 1848-1849, in „Reghinul cultural”, VIII, Reghin, 2006, p. 120. 42

Next

/
Oldalképek
Tartalom