Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Kovács Mária-Márta: Inventarierea obiectelor de argintărie şi de cositor în protopopiatul istoric al Târnavelor

Marisia XXX-XXXI

XVIII-lea, preotii §i apropiatii lor constituie marea masä a donatorilor, däruindule congregatiilor proprii vase de cositor §i farfurii de argint. ín constituirea serviciilor de cuminecare a parohiilor, pe längä donatiile credincio§ilor §i a patronilor, este semnificativ §i sprijinul parohiilor ínvecinate. Cele mai la Tndemänä §i totodatä cele mai frecvente modalitäti de íntrajutorare sunt cele dintre bisericamamä §i filiale, adeseori vechea dotare de Tmpärtä§anie a bisericii-mamä о gäsim ín filialä. De exemplu, сапа de cositor din 1684 §i platóul de aramé de la sfar§itul secolului al XVII-lea ale parohiei din Tärnäveni se aflä, de la mijlocul secolului al XlX-lea, la filia Cu§telnic,. Numárul piesele pe care parohia le-a cumpárat sau le-а comandat din banii proprii este relativ redus. íncepánd de la mijlocul secolului al XVIII-lea, s-а generalizat obiceiul ca matériáiul vaselor vechi de cositor §i orfevrärie sä fie utilizat la confectionarea celor női. Potirul rococo de aztäzi din Tärnäveni s-а confectionat ín 1789 din matériáiul paharului vechi a parohiei, la fel §i potirul §i farfuria din Bogata. Сапа din Harangláb s-a confectionat ín 1808 din matériáiul unor vase vechi de cositor.

Referitor la calitatea §i matériáiul serviciului de cuminecare al bisericii reformate, nu s-au íntocmit prescrieri oficiale, astfel numárul §i aspectui lor a fost influentat de traditiile locale. Acest fapt se dovede§te mai ales ín raportul pieselor de orfevrärie §i al vaselor de cositor, dar §i ín prezenta diferitelor tipuri de obiecte. La parohiile din Tárnává, ín general potirul sau paharul de cuminecare §i farfuria pentru paine s-а executat din metal pretios, vasele de cositor reprezentánd majoritatea obiectelor de tezaur, numárul lor fiind semnificativ.

Colectia se caracterizeazä, ín general, printr-un material bogát, din secolul al XVII-lea, donatiile din secolul al XVIII-lea fiind relativ reduse. Obiectele de cositor §i orfevrärie intrate ín ritualul religiös nu numai cä sunt similare cu cele laice ale epocii lor, dar о parte a obiectelor erau folosite ín viata cotidianá, ca apói sä devinä obiecte liturgice, netinändu-se cont de destinatia lor initialä. Pe längä izvoare, compararea inscriptiilor de pe obiecte cu sigla me§terului valideazä aceastá constatare. Parte considerabilá a inscriptiilor de pe obiecte au fost executate múlt mai tärziu decät au fost acestea confectionate, astfel cá anii care figureazä ín inscriptii stau märturie numai anului donatiei, neputändu-ne oferi un reper referitor la data confectionärii. Uneori, cäte un obiect a devenit parte integrantä a ceremoniei de cuminecare dupä mai multe secole de utilizare laicä. Pe parcursul secolului al XlX-lea, dotärile parohiilor s-au ímbogátit cu obiecte pretioase de argint §i cositor, íntrucát ín aceastä vreme ín sfera laicä au devenit la modä portelanul §i faianta. Astfel, vechile obiecte demodate de cositor au fost frecvent donate parohiilor reformate.

Din punct de vedere al profesiei, cea mai mare importantä a inventarierii este faptul, cä am gäsit numeroase piese necunoscute, preväzute cu sigla me§terilor necunoscuti pänä acum, mai precis cu cele ale me§terilor aurari din Sighi§oara §i Media§ (Ceua§ - pahar cu pälnie §i farfurie; la Daia - farfurie din secolul al XVII-lea.). Am reu§it sä imbogätim cu cäteva date bibliográfia de spe-31