Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Kovács Mária-Márta: Inventarierea obiectelor de argintărie şi de cositor în protopopiatul istoric al Târnavelor
Istorie cialitate säracä referitoare la me§terii aurari din Tärgu Mure§ ai secolelor XVIII— XIX, siglele me§terilor le-am putut identifica pe baza datelor arhivistice.13 Materialul documentar complex, eterogen reprezentat de obiectele de orfevrärie pästrate ín parohiile reformate din protopopiatul Tärnavelor se leagä preponderent de activitatea breslelor aurarilor din Bra§ov, Cluj §i Sibiu. Configurarea unei ierarhizare a me§terilor e posibilä numai prin evaluarea lucrärilor lor, ceea ce face imperios necesarä scoaterea la ivealä a creatiilor necunoscute pänä acum. Doar sporadic Tntälnim piese aduse din sträinätate, Tn primul ränd din Augsburg, care se exemplificä cu paharul din Deleni §i cupa din Cräie§ti.14 ín ceea ce prive§te tipurile obiectelor de orfevrärie putem conchide, cä ín folosinta laicá erau populare ín general paharele cu talpa §i cu pálnie, pocalele, cupele §i farfuriile din secolul al XVII-lea. Din numeroasele servicii de vase de cositor din secolele XVI-XVII, s-au pästrat relativ putine ín locurile lor initiale, iarín proprietate privata practic nimie. Pänä ín zilele noastre, bunä parte din cantitatea maré de vase de cositor, care figureazä ín inventarele curtilor nobiliare, s-а distrus integral, ín colectiile muzeelor se gásesc mai ales vase ale breslelor. Cauza e cä partea semnificativá a vaselor de cositor s-а distrus íncá ínainte de marele val al fondárii de muzee ín Transilvania (la cumpäna veacurilor XIX-XX, íntrucát, íncepánd cu sfár§itul secolului al XVIII-lea, vasele de faiantá le-au eliminat din uzul cotidian. De aceea, colectiile biserice§ti sunt absolut indeniabile pentru cercetarea artei cositorului, cäci ín multe din parohiile reformate din raza pietei de desfacere a marilor centre de prelucrare a cositorului s-au pästrat numeroase obiecte de acest fel. íntrucát bisericile protestante nu preseriau matériáiul din care sä fie executate, vasele liturgice §i clenodiile bisericii reformate provin ín mare parte din donatiile credincio§ilor, numärul vaselor de cositor din parohii a crescut íncepand cu secolul al XVII-lea. ín posesia parohiilor din Tárnává avem de a face cu un material foarte bogát de obiecte de cositor, deoarece íntálnim parohii care pästreazä chiar §i douä-trei cäni de staniu. íntre acestea, formeazä un grup numeros cänile §i fa rfuriile din secolul al XVII-lea, §i putem spune, cä, ín nici un protopopiat, nu am gäsit piese atát de timpurii. Unul dintre motive este cä valea Tárnavei a fost consideratä о regiune bogatá ín secolul XVII, iar un alt motiv este cä, ín aceastä perioadä, a ínflorit breasla de turnätorie de staniu din Sighi§oara, iar ín raza ei comercialá s-au aflat §i parohiile reformate din Tárnává. Numärul ridicat al vaselor din staniu, nivelul ínalt de executie §i varietatea decoratiilor lor reflectä importanta atelierului din Sighi§oara. Suprafetele vaselor din staniu sunt adesea decorate cu о ornamenticä gravatä, care ilustreazä situatia financiarä bunä a enoria§ilor. ín secolul al XVII-lea, cänilor de cositor din Sighi§oara le este specificä о forrná tronconicä linä, acoperitä adesea de о ornamentatie gravatä, vegetalä §i figurativä. Corpul ce se strämteazä domol fiind accentuat de margi-13 KükTK II. 473. _ 14 KükTK III. 571. ín curs de aparitie. 32
