Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Istorie organizat о lőtérié, al cáréi mare premiu era un autoturism.98 99 Alte evenimente au fost organizate de persoane private. De exemplu, Tn 1922 cätiva ziari§ti au organizat о serie de serbäri populare ín parcul ora§ului". Colecte speciale au fost organizate ín parohii100, ín timp ce mai multe bánd au fácut donatii semnificative101. In 1929, cánd lucrárile au ínceput sa stagneze, Ivan se plángea de lipsa interesului public fatä de proiect, acuzänd autoritätile centrale §i locale, care „ne-au obligat (pe romänii ortodoc§i) sa stäm zece ani in bisericuta care cu greu poate adäposti 300 de credincio§i.”102 103 Ziarele au íncercat sä influenteze atät opinia publica, cät §i guvernul, invocänd chestiuni delicate, precum memoria räzboiului. „Opera monumentalä [...] construitä in memoria celor care au murit pe cämpurile de luptä in räzboiul mondial [...] nu apartine unei parohii sau unei eparhii, ci Transilvaniei eliberate’A03, scris ziarul Patria in aceastä perioadä. Cum constructia Catedralei s-а prelungit in mod nea§teptat, pänä §i cei mai apropiati colaboratori ai episcopului, ca Patriarhul Miron Cristea, au devenit nelini§titi in legäturä cu cererile repetate ale episcopului. In 1933, cänd lucrárile se apropiau de final, Cristea i-a scris lui Ivan: „In duda bunävointei mele fatä be Episcopia Clujului, de care apartine §i satui meu natal, Topllta, mi se pare cä Patriarhia a devenit un sói de ramurä, deoarece trebuie sä ofere mereu ajutor Clujului. (...) De§i am íncercat sä mä emancipez de iobägia ín care m-am näscut, voi face tot ce írni stä in putintä sä ajut Clujul.” Scrisoarea era semnatä in acela§i registru: „Miron, executor al poruncilor clujene”.104 Tn afara dificultätilor financiare, constructia Catedralei a fost insotitä de un numär de alte probleme. Una dintre cele mai importante a fost separarea dintre Pomponiu §i Cristinel105, cei doi arhitecti care semnaserä contractui initial. Din 1924, numai Cristinel a rämas sä continue proiectul.106 in al doilea ränd, alegerea companiei care sä realizeze constructia s-а dovedit problematicä. §apte companii din Romania Mare §i-au prezentat ofertele.107 Decizia Episcopiei de a alege societatea din Cernäuti a cauzat reactii negative in presä. 98 Rena§terea, 26 mai 1929. 99 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 2901-1922. 100 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-8-923, doc. 13-920, 231-921, 74-921,470-921. 101 De exemplu, Banca Marmorosch-Blank din Bucure§ti a fäcut о donatie de 50,000 lei. Vezi Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond V-11-919, doc. 2398-1920, Tn timp ce Banca Nationalä а Romäniei a oferit 1 miliőn de lei. Vezi Rena§terea, 31 august 1924. 102 Patria, 1 mai 1929. Chiar dacä о bisericä cu 300 de credincio§i nu este neapärat micä, probabil episcopul a formulát aceste cereri avänd ín minte mtreaga populatie ortodoxa а ora§ului. Potrivit recensämäntului din 1930, Tn Cluj erau aproximativ 12,000 de credincio§i ortodocsji. Vezi Recensämäntul General al Populatiei Romäniei, 1930. Vol. II- Neam, limbä materna, religie, Bucure§ti, 1930, xciv. 103 Patria, 8 iunie 1928. 104 Scrisoarea lui Miron Cristea datatä Bucure§ti, 8 iulie 1933, publicatä de Nicolae Vasiu, Episcopul Nicolae Ivan, pp. 247-248. 105 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 3252-922. 106 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 2951-924. 107 Aceste companii erau: Edilitatea din Bucure§ti, Biroul Tehnic a lui I.Bohätiel §i F. Koncz din Cluj, inginerul F. Negrutiu din Cluj, intreprinderile Generale Tehnice Tiberiu Eremia din Bucure§ti, Societatea pentru construct» si lucräri subterane Cernäuti, inginerii Bozsik §i Szömörkényi din Arad, §i Societatea Romána de Intreprinderi din Bucure§ti. Potrivit lui Sebastian Stanca, Episcopia ortodoxa romänä, pp. 77-78. Ofertele detaliate pot fi gäsite §i Tn Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 1712, 1713, 1714, 320
