Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Marisia XXX-XXXI Cäteva voci au pretins cä un asemenea proiect nu putea fi acordat unor „neromäni”, or aceastä companie era detinutä de doi germani §i un evreu.108 Cänd Episcopia a reevaluat optiunile, probabil dupä negocieri ulterioare, §i a ales oferta companiei bucure§tene care a construit §i Biserica Tncoronärii de la Albalulia109, aspecte politice au fost aduse Tn discutie. Patria, ziarul PNT, a scris cä aceastä decizie era instrumentatä politic, deoarece compania cä§tigätoare, detinutä de inginerul liberal leremia, a fost sustinutä de prefectul Clujului, Petru Mete§, membru ín acela§i partid, mänat de „un puternic devotament creatin’’.110 Tensiunile inter-etnice par a fi Tncetat dupä Tnceperea constructiei. Tn ciuda discursului nationalist utilizat de episcop §i de presa romäneascä, speciali§ti de toate nationalitätile §i-au adus contributia la constructia läca§ului de cult. Ivan a ales personal compania care a realizat cele patru clopote ale, Catedralei, §i anume Atelierul Seltenhofer din Sopron, Ungaria.111 Alti speciali§ti locali au realizat diferite comenzi: Theodor Orbán §i Vasile Ro§ca au realizat instalatia electricä112, Bauer §i Nagy au realizat decoratiile sculptate Tn piaträ, conform traditiei bizantine113, Tn timp ce lista cu numele muncitorilor includea un numär aproximativ egal de nume romäne§ti §i maghiare.114 Episcopul a fäcut eforturi de a reduce costurile, solicitänd reduced pentru achizitionarea materiilor prime §i transport de la diferite ministere.115 Retorica nationalistä asociatä cu catedrala a fost uneori utilä, dar Tn multe cazuri motivatiile practice au prevalat §i cererea lui Ivan respinsä. Tn 1933, Patriarhul Miron Cristea l-а convins pe regele Carol al ll-lea sä doneze candelabrul principal al Catedralei, argumentänd cä acest gest va simboliza faptul cä „lumina vine de la Bucure§ti”116. Cu altä ocazie, cänd Ivan a cerut Comisiei de Tncoronare sä doneze scheletul de lemn folosit pentru constructia bisericii din Alba-Iulia117, a fost refuzat §i materialele trimise la Galati, un ora§ afectat de inundatii.118 7. Ceremonii oficiale §i importanta Catedralei Ortodoxé 1UÖ Clujul, 17 iunie 1923. 109 Clujul, 8 iulie 1923 110 Patria, 20 iunie 1923. 111 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-8-923, doc. 5454-1925. Corespondenta cu aceastä companie, dar §i cu altele care au lucrat pentru Catedralä, era purtatä Tn limba folositä de expeditor. Pe spatele fiecärei serisori, episcopul a räspuns folosind aceea§i limbä. Chiar daeä majoritatea companiilor maghiare sau evreie§ti au utilizat romána, unele au scris §i Tn maghiarä sau germanä. 112 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-8-923, doc. 4496-1933. 113 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-8-923, doc. 6741-1933. 114 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-8-923, doc. 7598-1928. Numele muncitorilor apar la sfär§itul unei petitii Tn care se pläng de reducerea salariilor, motivänd cä Tn calitate de muncitori sezonieri, trebuie sä T§i Tntretinä familiile exclusiv din ace§ti bani. 115 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-8-923, doc. 1503-924. Vezi de exemplu cererea adresatä Companiei Nationale a Cäilor Ferate, solicitänd о reducere cu 20% din costurile de transport pentru materii prime. 116 Scrisoare datatä Bucure§ti, 8 iulie 1933, publicatä Tn Nicolae Vasiu, Episcopul Nicolae Ivan, p. 248 117 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 874-923. 118 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 1260-923. Tn consecintä, orice posibilä legäturä simbolicä Tntre biserica unde Ferdinand §i Maria au fost Tncoronati ca Rege §i Reginä a Romäniei Mari §i Catedrala din Cluj a devenit imposibilä. 321
