Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvănene între cele Două Războaie Mondiale

Istorie avánt la parcurgerea tuturor celor necesare aducerii ín torul public a unui mo­nument reprezentatív. ín acest context ora§ul Tárgu Mure§ a dobándít un exemplar loc, prin cele infáptuite. Ne referim la realizarea monumentului Lupéi Capitoline, a simbolului integrand statuia Osta§ului Roman §i amplul monument cu statuia ecvestrá cu basoreliefurile respective, evocánd pe Avram láncú, mo­­numentul dedicat cinstirii lui Alexandru Papiu Marian, care, prin locurile conterite ín torul public, prin mesajul transmis, au constituit realizäri ale demnitátii romá­néul О succintä trecere ín revistä a acestor realizäri, procedänd la a acorda termenului Transilvania extinderea §i asupra Maramure§ului §i Cri§anei, va fi prilej §i de a aminti de soarta avutä la momentul aplicärii raptului prin Diktatul de la Viena, in maniera regimului hortist. Problema abordatä implicä evocäri, chiar sumare, care vor necesita un numär sporit de pagini §i ca atare ne limitäm pentru sesiunea 2010 la a prezen­­ta infäptuirile din douä ora§e transilvane respectiv Clujul §i Tärgu-Mure§ul, am­­bele avänd de suferit, la 1940, régimül oprimator hortist la adresa romänilor §i а realizärilor din perioada interbelicä. Cluj Dezideratele deceniilor anterioare ale simtirii romäne§ti transilvane au tost reluate dupä istoricul Act al Unirii de la 1 Decembrie 1918. Dupä operativele mäsuri de refacere a economiei teritoriului, chemärile initiatorilor au avut un amplu räsunet, adeseori pentru aceia§i localitate fiind enuntate ca prioritare mai multe obiective, situatii care au determinat о e§alonare gradualä, la care opinia publicä a tost determinantä in stabilirea acesteia. Studentii italieni aflati la invätäturä in Cluj au actionat pentru a dobändi о replicä a Lupoaicei Capitoline pe care au adus-o §i donat-o Primäriei clujene, care a amplasat-o in Piata Unirii.2 A fost evacuatä ín anul 1940.3 2 Tema Lupoaicei Capitoline se regäsefte Tn Romania atät prin realizäri vechi (Bräncoveni) cät fi prin cele care dupä 1906 au fost primite ca replici ale piesei romane ca dar din partea Primäriei orafului Roma sau au fost realizate de artiftii romäni pentru diverfi comanditari. Consemnäm cäteva din aceste localitäti care au ín fórul public Lupoaica Capitolinä: Bucurefti, Dorohoi (la monumentul V.A. Urechia), Cluj, Tärgu Muref (modelatä de sculptorul loan Schmidt Faur), Timifoara, Lugoj (ín compunerea monumentului Eroi­­lor), Deva (in compunerea monumentului Decebal, artistul folosind mici basoreliefuri in compunerea a mai multor monumente dedicate cinstirii Eroilor), Satu Mare, Galati, Sighifoara, Reghin, lernut f.a. Tn ultimii ani fi oraful Chifinäu, capitala Republicii Moldova a primit ca dar al Romei un asemenea simbol al latinitätii (Virgiliu Z. Teodorescu, §/ statuile se plimbä nu-i a§a ? Peregrinärile Lupéi Capitoline, ín: „Pentru Patrie”, Bucurefti, nr. 6 (590), iunie 1997, p. 30. In 2010 monumentul a revenit in vatra amplasamentului din 1907) 3 Obtinutä in 1920, ca donatie a Primäriei Romei, prin preocuparea studentilor italieni participanti la studii la Cluj. Statuia Lupoaica Capitolinä, lucrare turnatä in bronz, 3,00 m., a fost adusä la Cluj unde au fost intreprinse lucrärile de amplasare in Piata Unirii, care au costat 53.000 coroane A-U.(„Calendarul Univer­­sul 1936”, Bucurefti, planfä foto dupä, p. 128: Piata Unirii din Cluj cu scuarul din fata statuii regelui Matei Corvin fi statuia Lupoaicei, darui orafului Roma. Photo Presse; A.N.-D.A.N.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 68/1937, f. 228v.-229; Victor Lazär, Clujul, Editura Cultura Nationalä, Bucurefti, 1923. p. 64 ); Paul Abrudan, Pentru un monument lui Avram lancu, Sibiu, 1972, p. 115, 117. Autorul citeazä presa: „Ga­­zeta ilustratä, nr. 3, decembrie 1932, p. 14; „Curentul”, 13 septembrie 1940; „Telegraful Román”, 12 ianu­­arie 1941); Clujul istorico-artistic, Cluj 1974, p. 218-219, copia Lupoaicei capitoline avänd pe postament un basorelief cu bustul impäratului Traian; lucrarea a fost donatä in 1921 de municipalitatea Romei orafului Cluj; text: ALLA CITTA Dl CLUS ROMA MADE; Judetele Patriei Cluj - monografie, Editura Politicä, Bucu­refti, 1980; Fototeca Combinatului Poligrafic Casa Scänteii, clifeele: 808.940; 830.354; A.N.-D.A.N.I.C., Fototeca: Album 56, f.12: 1935 statuia Lupoaicei; II. 5464. Monumentul are in compunere о copie fidelä а i 256

Next

/
Oldalképek
Tartalom