Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Eugen Man: Câteva edificii de interes comun în stilul naţional românesc la Tărgu-Mureş din perioada interbelică
Marísia XXX-XXXI Consiliul Judetului Mure§, Tn §edinta din 29 noiembrie 1935, luánd ín discutie oferta lui Eugen I. Grosu, о apróba, insä conditionat de: "Art. III. Facerea planurilor §i a devizelor definitive §i pentru dirijarea lucrárilor de constructia noului palat administrativ al judetului pentru pretul de 3,3% din costul total al lucrärei”. Fatä de conditiile tehnice stabilite de Primärie, Prefectura solicitä unele modificari ale aliniamentelor clädirii, consideränd cä §\ a§a terenul este destul de limitat, insä cererea este respinsä prin Decizia nr. 26456, din 22 noiembrie 1935,24 Primäria mentinändu-§i punctui de vedere anterior stabilit. La 19 februarie, membrii comisiei desemnate de cätre Prefecturä §i Primärie (Traian Ro§u §i Ervin Maetz) procedeazä Ia predarea-primirea celor douä terenuri, operatiunea §i fiind Tnscrisä la Cartea funciarä.25 Consiliul Tehnic Superior, prin Jurnal 27, din 4 §i 5 februarie 1936, examineazä documentatia, stabilind conditiile tehnice §i unii parametri functionali, inclusiv costul total al lucrárilor de constructii §i instalatii, la 18.960.000 lei, revenind 12650 lei/mp. In final, consiliul ?§i exprimä acordul insä „ pe baza nouilor planuri prezentate de autorul proiectului” §i la acestea cu unele observatii. Acordul de edificare este acordat de Comisia Interimarä a Municipiului Tärgu- Mure§, prin Decizia nr. 11897, din 29 mai 1936,26 planurile de arhitecturä purtänd textul: "Prezentul plan s-а aprobat. Tg. Mure§ §ed. Com. Int. tinutä la 24 05.1936”.Prin scrisoarea nr. 16416 din 7 august 1936, ínregistratá la primärie cu nr. 17981, din 7 august 1936, Prefectura face cunoscut „cä in ziua de azi vom incepe lucrärile de constructii a noului plat administrativ a Judetului Mure§...”.27 Tn anul 1940, practic, clädirea era realizatä, fiind Tnzestratä cu toate elementele arhitecturale din piaträ naturalä cioplitä, care defineau logia, portalurile, ancadramentele ferestrelor, profileie orizontale etc., iar tämpläria era montatä. Ca urmare a Diktatului de la Viena din august 1940, §i trecerea unei párti din Transilvania la Ungaria, Tntre care §i Tärgu-Mure§, о parte din monumentele artistice ale romänilor sunt demolate, transformate sau aduse Tn stare de ruinä. Ca urmare §i palatul administrativ al Prefecturii este transformat, ín prealabil fiind fäcute mai multe propuneri de modificare: proiectul arhitectului Radó Sándor, care pästreazä golurile existente insä eliminä toate elementele decorative specific romäne§ti, fatadele primind forme asemänätoare fostei Primärii; §i douä variane ale lui Kotsis Iván. Prima variantä de proiect preferatä de autor dar §i de oficialitätile locale, nu s-а pus in aplicare din cauza costului maré a lucrárilor propuse, pänä la transformarea totalä a acesteia, §i a doua variantä, care s-а §i realizat, pätränd volumele clädirii, dar eliminänd tot ce este specific artei romäne§ti. A§a s-а pästrat clädirea, din anul 1943 pänä in anul 1992 cänd prin actiunea unui comitet de initiativä, condus de főstül primär Victor Suciu, clädirea este aproape in totalitate restauratä. La baza compozitiei generale a clädirii, arhitectul Eugen I. Grosu abordeazä о conceptie clasicä, cu forme regulate, simetrice. Potrivit plan§elor de arhitecturä consultate, privitä in ansamblul volumelor §\ proportiilor ei, clädirea nu este lipsitä de valoare arhitecturalä, avänd elemente vechi de arhitecturä romä-24 ANDJ Mure§, Acte teh., nr. 3442 din 18 noiembrie 1935, nr. 26456 din 22 noiembrie 1935. 25 Ibidem, nr. 3299, din 10 februarie 1936; nr. 6554, din 12 martié 1936. 26 Ibidem, nr. 11897, din 29 mai 1936. 27 Ibidem, nr. 17981, din 7 august 1936. 251
