Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Eugen Man: Câteva edificii de interes comun în stilul naţional românesc la Tărgu-Mureş din perioada interbelică
Istorie neascä, Tntre care о amplä „loggia”, ancadramentele ferestrelor, panouri cu reliefuri decorative, cupolele acoperi§ului etc., care cu toatä tendinta de monumentalitate Tntälnitä la unele edificii similare din tarä, ea asigurä о scarä raportatä la om. Fatada principal este dominatä de corpul central care, prin intermediul a douä aripi mai scunde, este Tncheiat la capete cu douä pavilioane prismatice, ca douä turnuri. Pe axul rezalitului central al clädirii este situat portaiul principal. La parter, fatada principalä prezintä un numär de 13 axe, dintre care 3 axe corespund corpului central, cäte 2 pavilioane de colt §i cäte 3 axe la corpurile de legäturä. La etaje, rezalitele au ferestre tripartite. ín totalitatea lor, ferestrele sunt inzestrate cu ancadramente din piaträ cioplitä, cele de la etajul I, situate la pavlioanele de colt, deasupra continänd elemente decorative care, din nefericire, cu ocazia restaurärii nu au mai fost realizate. Elementul decorativ dominant este „loggia” situatä Tn corpul central deasupra inträrii, imprimänd clädirii un efect deosebit de plasticä arhitecturalä. Marcatä de cele cinci arce trilobate Tn acoladä, logia se sprijinä pe §ase coloane, Tn totalitatea ei desfä§urändu-se pe toatä Tnältimea celor douä etaje. Din päcate, cu ocazia restaurärii, panourile decorative aflate deasupra logiei nu s-au mai realizat, spatiul prezentänd о suprafatä netedä, dänd impresia cä apasä fragilul suport al logiei. Portaiul principal formeazä un arc, ale cärui capete inferioare se sprijinä pe douä coloane angajate, scunde §i robuste. Partea superioarä este ingeniös legatä de logie, prin profile ce urmäresc elementele ce compun parapetul acesteia. Fatada lateralä, dinspre strada Primäriei, preia formele fatadei principale, cu deosebirea cä nu mai are logie, ci doar un balcon situat la etajul I, scos Tn „porte-a-faux”, deasupra portalului. §i acesta cu ocazia restaurärii a rämas nerealizat. Tot din piaträ cioplitä este §i portaiul „de toatä ziua”, ce prezintä о forrná dreptunghiularä, deasupra cuprinzänd trei deschideri arcuite, despärtite de douä colonete scunde decorate. ln ansamblul säu, palatul formeazä un bloc Tn forrná de „U”, cu cele douä aripi, u§or evazate. Corpul de mijloc, ca §i cele douä aripi au cäte о intrare. Potrivit programului, clädirea se desfä§oarä pe cele patru niveluri, dänd na§tere la grupäri de Tncäperi, birouri §i anexe repartizate dupä natura serviciilor, potrivit solicitärii clientului. Prin lucrärile de restaurare din anii 1991-1992, clädirea а reprimit aproape Tn totalitate formele initial avute, integrändu-se armonios Tntre celelalte clädiri monumentale din Piata Victoriei. íncheiem descrierea clädirilorde interes comun Tn stilul national romänesc, cu un edificiu care, din nefericire, nu s-а mai realizat, menit de a Tntregi aspectui noului centru civic al ora§ului. ín anul 1926, Banca „Albina”, ce functiona Tn actuate clädire din Piata Victoriei nr. 5, a intentionat sä construiascä pe terenul aläturat, din strada Tu§nad nr. 1-3, mai multe locuinte, respectiv о clädire cu subsol, parter §i douä etaje. Proiectul (din care cunoa§tem doar plánul de situatie §i fatada principalä, a fost Tntocmit Tn anul 1926 de arhitectii sibieni Buermes §i Stenzei,28 el §\ fiind §i aprobat cu unele modificäri. Desfä§uratä pe un teren alungit, proiectuí prevede о clädire cu un plan Tn forrná de „E”, cu aripile scurte. Spre strada principalä, fatada prezintä un numär de 14 axe, din care axele 4 §i 10 sunt destinate inträrilor Tn clädire. Partea de constructie aferentä axelor 3-5 §i 9-11, formeazä un §ir de ni§e despärtite de colonete. La capätul dinspre stra-28 Arhivele Nationale, Directia Judeteanä Mure?, Fond Primäria municipiului Tärgu-Mure§, Consiliul ora§ului, pachet 80 (7201-10800), nr. 8881/1926. 252
