Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Ioan Eugen Man: Câteva edificii de interes comun în stilul naţional românesc la Tărgu-Mureş din perioada interbelică

Marisia XXX-XXXI

Stil national romänesc, este adoptat cu timiditate, atät datoritä existentei unui numär Tncä limitat de locuitori romäni, dar §i lipsei unei clientele Tnstärite, care sä poatä suporta cheltuielile ridicate pentru asemenea clädiri fie publice sau locuinte.

Dacä le consideräm constructii de interes comun, bisericile au constituit primele §i principalele §antiere din Transilvania, fiind ridicate asemenea edificii la Alba lulia (1921-1922), la Cluj (1923-1933) §i altele. Biserica Ortodoxé sau Catedrala Mare Ortodoxé din Piata Trandafirilor nr. 1, a fost ridicatä íntre anii 1925-1934, ca о necesitate stringentä ín viata spirituálé a romänilor ortodoc§i din Tärgu-Mure§. Vechea bisericä de lemn, realizatä Tntre anii 1793-1794, pictatä la 1814, nu mai putea satisface cerintele miilor de credincio§i din ora§. íncá din anii 1920-1921 sunt stränse primele fonduri prin contributia unor bänci, alte institutii sau persoane fizice, astfei Tncät pänä la 17 februarie 1923 sunt strandi 558.171 lei §i 74 bani, iar pänä la 31 decembrie 1924, suma sä se ridice la 657.602 lei §i 29 báni.4 Concomitent, Comitetul parohial este preocupat cu asigurarea unui amplasament corespunzätor, de aceastä datä sä fie situat in zona centralä a ora§ului.

Un prim amplasament, cel din fata fostei bänci „Albina”, este stabilit prin Hotärärea nr. 36, din 31 martié 1920, de cätre prefectul ora§ului. Cum era de a§teptat, hotärärea este contestatä de cätre unii locuitori maghiari din ora§, prin reprezentantul lor, Kovács Elek, fatä de care Directoratul general al Ministerului de Interne din Cluj, prin adresa nr. 18523 din 17 septembrie 1921, respinge actiunea pe mai multe motive.5

Cel ce asigurä bisericii un amplasament corespunzätor este primarul Emil A. Dandea, care, Tncä la 13 aprilie 1923, solicitä serviciului de specialitate gäsirea unui amplasament mai bun. Noul amplasament, cel actual, este recomandat §i de expertii Consistoriului eparhiei de la Cluj, §i anume ing. Gavril Lungu din Cluj §i ing. Dumitru Marcu, din Bucure§ti, ambii, prin scrisoarea din 17 februarie 1924 sustinänd noul amplasament.6 Fiind stabilit amplasamentul, protopopul $tefan Rusu, sprijinit de primarul Emil A. Dandea, este preocupat de Tntocmirea documentatiei tehnice de arhitecturä, precum §i a devizului pentru lucrarea preväzutä. De la Tnceput. sarcina sa s-а dovedit dificilä, din cauza conflictului apärut Tntre Comitetul parohial din ora§, care dorea realizarea unei biserici impunätoare, cu caracter de catedralä comemorativä §i Consistoriul Ortodox din Cluj, acesta impunänd construirea unei biserici mai modeste ca märime §i valoare. Denumirea de catedralä nu о atribuim atät functiei sale, cät dimensiunilor acesteia. La concurs au participat trei arhitecti §i anume: arhitectul Ion. D. Traianescu din Bucure§ti, primul care T§i oferä serviciile, arhitectul Toma T. Socolescu din Ploie§ti §i arhitectul losif Victor Vlad din Timi§oara. Se pare cä a mai fost un participant, inginerul Tiberiu Eremie din Bucure§ti, acesta fiind Tntälnit Tntr-o scrisoare datatä la 23 februarie 1924, adresatä protopopului. Primii doi arhitecti, preferati de Consistoriul Ortodox de la Cluj, au prezentat proiecte pentru о bisericä de dimensiuni mai reduse, caracteristice teritoriului extracarpatic.,

4 Glasul Mure§ului, Organ al Partidului National Liberal din judetul Mure§, I, nr. 2, din 9 noiembrie 1934, p.1; Arhivele Nationale, Directia Judeteaná Mure§. Fond Protopopiatul Ortodox Román (in continuare ANDJ Mure§, Prot.Ort.Román), dosar 785/1927, fila nr. 36.

5 ANDJ Mure§, Prot. Ort. Román, nr. 764/1921, fila 7.

6 Ibidem, nr. 770/1924, filele 22-23.

245