Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Eugen Man: Câteva edificii de interes comun în stilul naţional românesc la Tărgu-Mureş din perioada interbelică
Istorie pe cänd Iosif Victor Vlad a prezentat proiectul unei catedrale impunätoare. Dupä Iungi dispute Tntre Consistoriul de la Cluj, prin vocea autorizatä a episcopului Nicolae Ivan, Comitetul parohial prin protopopul §tefan Rusu, precum §i cei trei arhitecti. De§i cä§tigätorul concursului este arhitectul bucure§tean, totu§i Consiliul parohial, Tn §edinta din 21 septembrie 1924, ia decizia ca lucrarea sä fie acordatä lui Iosif Victor Vlad. Fapta о consideräm ca un gest de refuz partial al politicii centralizatoare, concomitent cu íncercarea de afirmare a unei identitati romäne§ti transilvänene. La 26 martié 1925 este íncheiat contractui dintre cele douá parti, ca la 11 aprilie 1925 lucrärile sä fie íncepute, antreprenorul Anton Dege efectuänd primele säpäturi.7 Primind hramul „ínáltarea Domnului”, la 10 mai 1925 au loc festivitátile de a§ezare a pietrei de fundament,8 dupä care urmeazä lunga perioadä de realizare a edificiului, §i Tn aceasta cu numeroase conflicte cu Episcopia din Cluj, aceasta impunänd renuntarea la unele elemente decorative pentru reducerea cheltuielilor, repetate solicitäri pentru dobändirea fondurilor bäne§ti etc. ín fine, la 2 decembrie 1934, Tntr-o atmosferä de särbätoare, au loc festivitätile de sfintire a bisericii.9 Cele douä momente alese de administratia ora§ului §i Comitetul parohial de sfintire a pietrei de temelie §i a inaugurärii catedralei, aratä caracterul acesteia ca о clädire de cult ortodoxä §i totodatä un monument al romänitätii. Valoarea lucrärilor realizate se ridicä la 17.321.773 lei §i 38 de bani.10 Prezentänd proiectul, Victor Vlad, Tn memoriul tehnic descrie biserica: „Am luat ca bazä deci istorica cruce greceascä, pe care am prelungit-o spre vest cu tinda femeilor. Brätele de Est, Nord §i Sud sunt incheiate cu cäte о absidä oränduind о intrare principalä spre Vest §i cäte 2 inträri pe laturile de Sud §i Nord, pentru credincio§i, §i tot astfei 2 inträri pentru preot §i crainic ca astfei trecerea la altar, sä nu se mai facä prin naos, ci printr-un acces direct din afarä. Fiecare intrare dispune de о anticamerä a§a cä interiorul bisericii este lipsit de curent. Orientarea bisericii se acomodeazä prescriptiilor rituale, avänd altarul spre Est. Urcarea in bisericä se intämplä prin mijlocirea а 12 trepte, intruchipänd cei 12 apostoli’’.11 Credincio§ilor le este asiguratä о suprafatä de 973 mp, iar suplimentar, alti 171,80 mp, destinati altarului, proscomidiei §i diaconului. Tot arhitectul, la sfär§itul memoriului estimeazä lucrärile la 10.408.000 lei, Tnsä dupä cum am väzut suma a fost depä§itä. Odatä cu terminarea lucrärilor de ridicare a catedralei §i Tnläturarea schelelor, Tntregul edificiu s-а prezentat Tn grandoarea sa, pänä Tn prezent rämänänd cea mai reprezentativä clädire din centrul ora§ului §i printre cele mai mari edificii biserice§ti din tarä.. A§a cum a fost conceputä de autor, prin adoptarea de materiale de constructie durabile, traditionalul perete despärtitor dintre pronaos §i naos este suprimat, Tn vederea obtinerii unui spatiu cät mai mare, acela§i rol avändu-l §i capetele poligonale ale celor trei brate. Dezvoltarea releveului bisericii Tncepe cu cei patru pila§tri din pätratul navei, care la Tnältimea de 15 m emanä arcé ín semicerc spre a se uni cu stälpii aläturati. Intre aceste arcuri se dezvoltä pandantivele, acestea asiguränd trecerea de la pätrat la cerc, la rändul 7 ANDJ Mure§, Prot. Ort. Roman, Dosar nr. 776/1925, filele nr. 2-4. 8 Glasul Mure§ului, I, nr. 2 din 29 noiembrie 1934, p.1. 9 „Ora§ul” Gazeta oficialä a ora§ului Tärgu-Mure§. Nr.1 la 5 februarie 1923 - septembrie 1940, cu 439 aparitii, anul XII, nr. 24 din 15 decembrie 1934, p. 224, 228. 1(5 Ibidem. 11 ANDJ Mure§, Prot. Ort. Roman, Dosar nr. 776/1925, fila nr. 7. 246
