Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Cornel Contantin Ilie: Teatrul Naţional din Cluj în perioada interbelică
Istorie teescu, Violeta Pescariu - Boito§, Virginia Drägoi, Daia Nicoarä; directia de scenä §. Braborescu);20 Procurorul (cu Titus Laptes?, Viorica Dimitriu, Marcela Bor§a; directia de scenä N. Neamtzu-Ottonel); Idiotul (cu Aurelia Vasiliu, Viorica Juga, Virginia Braborescu, Maria Munteanu, Elvira Barbu, Ion Honae; directia de scenä §t. Braborescu);21....escu (cu N. Voicu, C. Potcoavä, Mary Cupcea, P. Pätra§cu, Titus Dan; directia de scenä Virgil Vasilescu)22. Mai trebuie spus cá scena nationalului clujean a fost ocupatä §i cu reprezentatiile date de diferite teatre, in special din Capitalä, aflate in turneu prin Ardeal (Teatrul „Maria Ventura”, Teatrul „Regina Maria”). A§a cum am arátat mai sus, criza economicä a determinat desfiintarea mai multor teatre, personalul fiind directionat spre alte institutii din tará. Teatrul National din Cluj nu a fácut exceptie. ín momentul in care s-а anuntat cá aid au fost deta§ati arti§tii de la Craiova, conducerea teatrului a protestat impotriva deciziei "vexatorie §i nedreaptá pentru arti§tii Teatrului National Cluj”, care aducea prejudicii materiale, in conditiile in care actorii §i a§a au salarii mici23. ínsá multi arti§tii deta§ati de la alte teatre, nu erau nici ei prea dornici sä vinä la Cluj, dacä avem, in vedere cá, la inceputul stagiunii 1935 - 1936, dintre toti cei disponibilizati se prezentaserá la lucru doar dói: Emil Bobescu §i Leonard Divarius. Pänä la sfar§itul lunii octombrie 1935 mai veniserä dintre arti§tii de la institutiile suspendate: AI. Economu, Tanta Brätä§anu, L. Aurelian, N. Sireteanu, Puica Perieteanu. Altii (printre care I. Rocos, I. Economu, Margot Boteanu, Gh. Iliescu, Florica Sterescu) nu s-au prezentat. Multi actori i§i gäsiserä angajamente la alte teatre. Astfel, Gheorghe Aurelian, deta§at de la Teatrul National Cernäuti, i§i gäsise un angajament la Teatrul Tänase §i a solicitat concediu färä platä (octombrie - decembrie 1935) pentru a putea sä joace in opereta „Rose Marie”24. S-au gäsit §i solutii de compromis: sotii Moruzan, de la Cernäuti, au putut fi angajati cu salariu de 8 000 lei, plätiti din suma disponibilä, la capitolul personal, rämasä in urma decesului Olimpiei Bärsan. О situatie care a dat bätäi de cap conducerii teatrului a fost cea legatä de inchirierea, de cätre minister, färä consultarea directiunii, a sälii de spectacole unor altor teatre. In toamna anului 1935, s-а acordat spatiul Teatrului Vesel din Bucure§ti cu о chirie de 25% din incasäri sau minim 6 000 lei, iar conducerea а trimis о petitie la minister prin care solicita sä se verifice calitatea piesei ce urma a fi prezentatä, pentru cä in 1934 „s-а jucat о piesä cu Birlic care a stärnit indignarea publicului, prin indecenta §i vulgaritatea sa”. Directorul Directiunii Generale a Teatrelor din cadrul ministerului il asigurä pe Zaharia Bärsan cä piesa ’’Figura de la Dorohoi” poate fi jucatä färä probleme, nefiind ”supt nivelul altor comedii care se reprezintä de cätre Teatrele Nationale”25. Lucrurile aveau sä stea cu tótul altfei dovadä fiind protestul trimis de Societatea Actiunea Patrioticä Cluj cätre Ministerul Culturii. latä cuprinsul acestuia: „Domnule Director,ín seara zilei de 12 noiembrie a.c. s-а prezentat pe scena Teatrului National din Cluj farsa dlorT. Mu§atescu §i Sicä Alexandrescu: «Figura dela Dorohoi». ín fata unei sáli pline s-au prezentat situatii de un gust discutabil, presärate din nefericire, §i cu Ibidem, f. 54 21 Ibidem, f. 59 22 Ibidem, f. 63 23 Idem, dosar 5/1935, f. 14 24 Ibidem, f. 85 25 Ibidem, f. 87 206
