Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Cornel Contantin Ilie: Teatrul Naţional din Cluj în perioada interbelică

Marísia XXX-XXXI

un §ir de glume fäcute pe socoteala unor nume §i institutii legate de viata noasträ religioasä. De pildä, trei fete ridicule ale unui functionar tot atät de ridicul, se cheamä Agapia, Cozia §i Pasärea. Se explicä spectatorilor cä acesta din urmä a fost botezatä astfei, fiindcä fusese conceputä la mänästirea cu acest nume... Un fiu la aceluia§ functionar se chemase Secu. Cänd cele trei fete apar Tn diferite ränduri pe scenä se exclamä: «Vine sinodul!», «A venit §i directorul general (tatäl fetelor) cu cädelnitele lui». Uneia dintre fete, un personaj al piesei Ti räspunde: «Bunä ziua, clopotnitä!». §i ceea ce este mai dureros este cä aceste reflectii sunt fäcute de un actor, al cärui aspect ÍI aratä de departe a fi un evreu, cu tot numele romänesc ce poartä. Dacä mai adäugäm cä intr-un moment dat, о actritä Tnfäti§änd о dansatoare prostituatä pare pe scena Teatrului National Tn cäma§e, vom fi arätat, eredem, Domnule Director, cä vi s-а surprins buna credintä §i a Dv. §i a Comitetului de conducere. Zicem aceasta, fiindcä este cu neputintä sä eredem cä talentatul artist, delicatul poet §i dramaturg aflätor la conducerea Teatrului National ar fi putut sä cunoascä farsa dlor Mu§atescu §i Alexandrescu atunci cänd a permis ca ea sä fie jucatä pe scena unei mari institutii de culturä, Tntretinutä de stat. Societatea nationalistä, societate compusä din buni romäni, buni cetäteni §i buni cre§tini, Actiunea Patrioticä, protesteazä Tmpotriva jienirii adusä religiei noastre §i demnitätii Teatrului National prin reprezentarea unei asemenea piese §i-§i exprimä nädejdea [...] cä de azi Tncolo nu se va mai Tngädui jucarea pe prima scenä a Ardealului a unor asemenea exhibits’26.

Prin urmare, conducerea teatrului a trimis о notä cätre minister prin care anunta cä pe viitor se va refuza Tnchirierea sälii cätre Teatrul Vesel.

ín Tntre 1936 - 1940, director al teatrului a fost Victor Papilian, Tn timpul cäruia se reamreä о deschidere múlt mai profundä spre modernitate. Atunci s-a creat un studio pentru a facilita contactui publicului cu dramaturgia modernä. Totodatä, trupa se Tmbogäte§te cu alte nume de mare valoare. La sfär§itul deceniului al IV-lea (Tn 1939), tablóul personalului artistic se prezenta astfei: Nicolae Neamtu Ottonel, Nicolae Dimitriu, Ion Tälvan, Nie. Voicu Popescu, losif Vanciu, Dumitru Moruzan, Gh. Paraschivescu, Alex. Economu, Titus Lapte§, Mihail Mateescu, Nie. Bulandra, Alex. Rädulescu, Virgil Potoroacä, Hristea Cristea, Dumitru Constantinescu, Constantin C.A. Rusei, Nicolae Sireteanu, Leonard Divarius, Petre Dragomir, Virginia Cronvald, Jeni Moruzan, Puica Perieteanu, Mia Mateescu, Nunuta Hodo§, Lilly Bulandra, Viorica Dimitriu, Margot Boteanu, Tanti Brätä§eanu, Marcela Borca, Viorica Juga, Sili Nemteanu, Violeta Boito§, Aurelia Vasiliu, Magda Tälvan, Maria Munteanu, Constantin Toneanu27.

Teatrul National din Cluj a Tntreprins numeroase turnee Tn localitätile din Transilvania, mai ales dupä ce Teatrul din Oradea fusese desfiintat la mijlocul deceniului. ín noiembrie - decembrie 1939, s-au tinut 44 reprezentatii cu spectacolele: „Omul de zäpadä”, „Bäeta§ul tatéi”, „Zile senine”, „Medalionul”, „Ne jueäm sä ne amuzäm”, „Mama”. §ase reprezentatii au avut loc la Timisoara, restül Tn centre rurale §i sate28.

26 Ibidem, f. 101

27 Idem, dosar 29/1939, f.15 - 16

28 Idem, dosar 57/1940, f. 3

207