Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Constantin Juan-Petroi: Dezvoltarea urbană a unor aşezări din Banatul Montan la începutul perioadei interbelice (I)
Istorie vecin Tufäri, Ilie Jurjescu6 7. Dar aceastä ocupatie a adus Or§ovei, afectatä puternic de räzboi §i bätäliile de aici, in primul ränd de cele din vara-toamna anului 1916, alte distrugeri serioase, printre acestea numärändu-se demontarea instalatiilor portuare §i utilajele atelierului naval al M.F.T.R, care au fost duse de osta§ii särb la Belgrad drept „capturä de räzboi”, dar §i a unor utilaje sau bunuri din portul „Coroana”, printre care un elevator de tip „Libra” pentru descärcarea cerealelor, instalatie care avea capacitatea de a descärca intr-o zi un §lep de gräu de 70 de vagoane §i sä Tncarce simultan cäte douä vagoane in 17 minute . ín locul militarilor särbi Or§ova, la fel ca intreg Banatul räsäritean, a fost ocupatä de armatele franceze pänä la instituirea administratiei romäne§ti, care consfintea de facto unirea de la Alba lulia, de la 1 Decembrie 1918. Acest moment a avut loc la 19 mai/1 iunie 1919, cänd a sosit la Or§ova noul prefect al judetului Severin, avocatul Gheorghe Dobrin, care a instalat administratia romäneascä §i primul primär al acesteia, pe comerciantul Gheorghe loanovici8. ín aceea§i zi, prefectul Gherghe Dobrin s-а deplasat §i in statiunea Bäile Herculane, unde a preluat, impreunä cu comisie din care mai fäceau parte generálul Nicolae Cena, subprefectul dr. I. Bältescu, prof. dr. P. Barbu §i inginerul silvic I. Cimpineanu. Preluarea a fost provizorie, főstül administrator maghiar Ernest Bartók, care a depus jurämänt de fidelitate, rämänänd pe functie pänä la 27 iunie acela§i an, cänd intreaga administrate civilä a fost preluatä de dr. Alexandru Cräciunescu, cel care lucrase aid ca medic incä din anul 1900. Tot acesta a preluat apoi, la 1 iulie, §i edificiile militare9. О distrugere de amploare s-а inregistrat timpul ocupatiei särbe la Bazia§, unde din neglijenta unei santinele de la locul de acostare a vapoarelor, care а aruncat la intämplare un chibrit aprins provocänd explozia а 34 de vagoane cu munitie de räzboi rämasä in garä dupä retragerea armatei germane. Explozia а produs daune serioase clädirilor portului §i altor edificii sau instalatii locale10. О datä cu inceputul anului 1919 starea de haos din Banat este continuatä §i extinsä prin actiunile inspirate din zonele invecinate acestui teritoriu, de incercärile extinderii §i aici a bol§evismului. A§a se face cä muncitorimea din Recita, centru muncitoresc mai puternic §i eterogen, condusä de militantul comunist Rudolf Roth, sä incite la manifestatii de stradä impotriva conducerii comunale incä din februarie 1919, manifestare redemaratä in 27 martié 191911 §i apoi la 1 Mai, adicä dupä instaurarea in Ungaria a guvernärii lui Béla Kun, cänd - dupä cum nota un ziar local de limbä germanä - demonstratii au purtat „drapele ro§ii §i pancarde, strigänd lozinci revolutionäre ?n limbile romána, germanä §i maghiarä”12. Ocupatia särbeascä a fost inläturatä, cu sprijinul francez, in mai multe etape, prezenta unor trupe coloniale de demarcate fiind simultanä cu cea a särbilor; mai mult chiar räzboiul impotriva Ungariei bol§evice a impus mutarea 6 Arh. Bis. „Sf. Nicolae” din Or§ova, ds. f.n., f. 220-221; Constantin Juan-Petroi, О filä din cartea Marii Uniri: trecerea delegatiei Consiliului Roman Central prin sud-estul Banatului spre Romania, Tn „Vrerea”, V, Timi§oara, 1999, nr.15, p.12. 7 Arh. Nat. Mehedinti, Fond Serviciul hidraulic PCA Or§ova, ds.7/1923, f.8. 8 Constantin Juan-Petroi, Or§ova in preajma §i-n primii ani de dupä Marea Unire, Tn „Analele Or§ovei”, I, 1999, nr.1, p.16. 9 Arh. Nat. Cara§.Severin, Fond Directiunea Bailor Herculane, ds.1/1920, adresa 90/1921, p.1 10 Alexandru Moisi, Monográfia Clisurii..., p. 139. 11 W. Marin, I. Munteanu, Gh. Radulovici, Unirea Banatului cu Romania, Timi§oara, 1968, p.189. 12 „Reschizaer Zeitung" din 4 mai 1919; apud: W. Marin, I. Munteanu, Gh. Radulovici, op. cit., p.232. 184
