Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Constantin Juan-Petroi: Dezvoltarea urbană a unor aşezări din Banatul Montan la începutul perioadei interbelice (I)
Marisia XXX-XXXI spre vest a unor trupe franceze, armata romána §i administrate fiind instaurate Tn aceastä regiune treptat. Actiunile de sárbizare a Tntregului Banat, dinspre vest spre est, au Tmbräcat cele mai diferite forme, de la Tncercäri de strämutare a unor tärani särbi ín Timisoara, la demonstratii §i adunäri ín care participantii sä se exprime pentru alipirea zonei clisurene, a intregului Banat, ca provincie a Serbiei. О asemenea adunare a avut loc ín iunie 1919 pe cämpul Moldovei Vechi, ocazie cu care Moise Sporea din Moldova Nouä a spus, interpeländu-i pe cei care sustineau о asemenea alipire: „Ce s-а hotärät la Paris, se stricä la Mudava13” producänd multä ilaritate §i dejucänd planurile celor care organizaserä manifestatia14. Tot in aceste luni se intensificä, cu evidente influente din afarä, bol§evice, actiunile revolutionäre de la Re§ita, pentru a stabili ordine §i a prelua puterea sosind, la 3 iunie 1919 aici un deta§ament de jandarmi §i primpretorul G. Grof§oreanu, acesta din urmä constatänd starea criticä din „mijlocul miilor de muncitori bol§evizati”. Au loc ciocniri intre muncitorii inarmati, condu§i de elemente revolutionäre, §i jandarmi, caporalul Marcu Nicolae fiind impu§cat. Pentru dezarmarea muncitorilor, cäpitanul Buc§a a cerut chiar ajutor francez, acentia fiind de pe acum ocupati §i cu situatia din Ungaria. Actiunile de stabilire а ordinii sunt continuate cu mare greutate, la 25 iunie 1919 Jandarmeria raportänd Pre§edintiei Consiliului Dirigent cä stabilimente industriale §i comerciale din Re§ita sunt ocupate de elemente „suspecte”, ínarmate cu arme §i chiar mitraliere,, acestea fiind cuiburi ale „comunismului”. Ca urmare, la 10 iulie acela§i an, Consiliul Dirigent indicä prefectului judetului Cara§-Severin, Gheorghe Dobrin, sä ia mäsuri urgente. Totu§i manifestatiile re§itene continuä, acum eie fiind §i de solidaritate cu revolutionarii unguri, fiind trimi§i chiar voluntari care sä lupte in armata lui Bela Kun, iar la 21 iulie manifestantii din Re§ita participä la о grevá demonstratívé organizatä de International Comunistä la nivei european impotriva interventiei contra Rusiei Sovietice §i ínábu§irii revolutiei proletáré din Ungaria. Pentru ínábu§irea grevei sosesc de data aceasta 100 de jandarmi, condu§i de primpretorul C. Grofo§anu, care actioneazä ímpotriva muncitorilor „bol§evizati” 5. ín lunile urmätoare, iulie §i august 1919, pentru a se puné cápát acestor manifestäri, au fost dizolvate sfaturile muncitore§ti iar la 20 septembrie s-а introdus chiar interdictia de organizare a unor íntruniri §i de a se circula pe strázi dupá óra 20,0016. О íncercare de a se prezenta ca reprezentant al guvernului revolutionär maghiar a fäcut §i colonelul Kostolányi Karoli la Báile Herculane, atunci cánd i s-а cerut de autoritatea románé sä predea edificiile militare care apartinuserä Ministerului de Räzboi maghiar, acesta proteständ „in numele gärzii ro§ii”, dar cedänd curänd in fata realitätii17 In perioada imediat urmätoare instaurärii administratiei romäne§ti din Banat, inclusiv cel montan, au trebuit sä fie infiintate noile institutii §i rezolvate 13 Moldova Veche, Tn expresia localä. 14 Alexandru Moisi, op. cit., p.177. 15 W. Marin, I. Munteanu, Gh. Radulovici, op. cit., p.232-233. 16 Vasile Zaberca, Aspecte ale luptei revolutionäre desfä§urate de muncitorii repíteni in anul 1919, in „Tibiscus", III, Timi§oara, 1974, p.233. 17 Arh. Nat. Cara§.Severin, Fond Directiunea Bailor Herculane, ds.1/1920, adresa 90/1921, p.1. 185
