Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioachim Lazăr: Dezvoltarea economico-socială a oraşului Haţeg între anii 1919-1939
Marisia XXX-XXXI la dispozitie gratuit pentru teatre, serbäri §colare §i recrutäri48. La 4 martié 1938, colonelul loan Alexandru a luat jurämäntul pe constitute lui Victor Baiu, ajutor mecanic la Uzina electricä comunalä Hateg, conform urmätoarei formule : „Eu Victor Baiu jur credintä regelui Carol a\ ll-lea, jur sä respect constitutiunea §i legile tärii. Jur sä-mi indeplinesc cu onoare §i con§tiintä functiunea cerni este incredintatä §i sä pästrez secretele serviciului. A§a sä-mi ajute Dumnezeu’49 Primäria ora§ului Hateg a desfä§urat о activitate importantä pentru dezvoltarea urbanisticä a localitätii Hateg. Trebuie sä mentionäm cä Tn anul 1864, atunci cänd avea loc Adunarea Generalä a Astrei, orä§elul Hateg avea aspectui unei localitäti rurale. О descriere interesantä asupra aspectului ora§ului din acél timp ne-а läsat-o Aron Densu§ianu. „Hategul din apropiere, dar mai mult din ceva depärtare пи te prea face a presupune ín el un ora§. Edificiile, in afarä de patru biserici, sunt cea mai mare parte ascunse printre pomi §i sälci, ce acoperä grädinile, care пи lipsesc la nici о casä. Grädinile, fiind totodatä pufin ingrijite, dau ora§ului un aer rustic... Stradele in loc de nisip §i piaträ, de care geme räul ce curge chiar prin ora§, erau acoperite cu bru§i mari de tinä, pe jumätate uscatä §i cu oga§e afunde. Pe alte locuri erau bälti, in care apa era verde, prin urmare infectatä §i plinä de miasme. Gardurile §i palanurile de pe laturi erau mare parte ingropate in nämol... Piata era pardositä bini§oP50. Era nevoie sä mai treacä Tncä mult timp pänä cänd Hategul va lua aspectui unei a§ezäri urbane. Se va puné ordine ín constructiile din ora§, stabilinduse locul, aspectui fatadelor §i suprafatä construibilä pentru о nouä locuintä. ín primul ränd era necesarä dezvoltarea cäilor de comunicatie pentru stabilirea unor legaturi u§or accesibile cu celelalte centru urbane din Banat §i Transilvania. La 5 august 1902, magistratui ora§ului Hateg a votat suma de 40.000 coroane contribute la calea feratä Hateg-Caransebe§.51 La 15 aprilie 1914 este convocatä §edinta membrilor comitetului opidan, care va dezbate о serie de Probleme ale ora§ului Tntre care amintim: Cumpärarea stabilimentului electric, aprobarea contractului referitor la tinerea taurilor, rugarea lui Kendeffy Gabor pentru märirea procentelor ce are ora§ul a le pläti dupä pretul de cumpärare a tärgului din Säntämäria Orlea52. Trebuie mentionat cä Tncä la data de 10 aprilie 1921, 237 de locuitori din Hateg beneficiau de curent electric53.Nicolae Todosie, cerea Consiliului orä§enesc sä-i aprobe „a edifica la planul meu de längä vii, la о distantä de cca 15-20 m de la drumul tärii о casä de lemn, acoperitä cu tiglä pentru päzitorul mo§iei mele”54 Cetäteanul Neidoni Dumitru din Lunca Cerni de Jos cere autorizatie de constructie pentru a-§i face casa ре о parcelä de längä pädurea gränicerilor. Casa va fi din lemn, acoperitä cu tiglä §i 48 Ibidem. 49 Ibidem. 50 loachim Lazär, Judetul Hunedoara in descrierile de cälätorie ale lui Aron Densu§ianu (1864), in “Sargetia”, XXXII, 2004, p. 188-189. 51 "Libertatea", anul I, nr. 45 din 19 octombrie/1 noiembrie 1902, p. 3. 52 Ibidem, dosar 1/1914-1917. 53 Ibidem, dosar 17/1924, f. 251. 54 Ibidem, dosar 12/1923. 127
