Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioachim Lazăr: Dezvoltarea economico-socială a oraşului Haţeg între anii 1919-1939
Istorie constä dintr-o chilié §i 1 culinä. Casa va avea 7 14 m lungä, 5 M> de latä §i 2,80 m inaltä. Ferestrele vor fi de 1 m malte §i 80 cm late55. Pe teritoriul ora§ului Hateg se aflau 5 biserici cu parohiile respective: greco-orientalá romána, greco-catolicä romänä, romano-catolicä, evreiascä ortodoxé (casä de rugäciuni) §i evreiascä neologä56. Aläturi de biserici se aflau casele parohiale.ln ora§ul Hateg existau, Tn anul 1920, un numär de 5 hoteluri: „Mielul de Aur”, „Leül Bátrán”, „Hotel Solomon”, „Hotel Central” §i „Hotel Coroana”57.Primäria ora§ului Hateg T§i continuä demersurile pentru realizarea altor utilitati necesare ora§ului. Se preocupä pentru ridicarea abatorului, a stabilirii locului de tärg §i a unui térén de sport pentru ora§. in 28 martié 1924, s-а ie§it la fata locului, Tn hotarul comunei Nalati-Vad, cu ocazia predärii locului de tärg, abator §i sport pe seama ora§ului Hateg. Prezenti: I. Danciu, agronom regional, inginerul operator, Oliver Pogatanic, primarul, Arnos Gligor, prim notarul, loan Cri§an. Cu acest prilej s-au predat ora§ului Hateg 8 iugäre teren pentru abator, 385 stänjini pentru cale de acces, 10 iugäre pentru locul tärgului §i 3 iugäre pentru locul de sport58. La 13 aprilie 1933, primäria §i Consiliul Hateg hotäräsc mutarea pietei de cereale Tn tärgul de vite. S-а mutat din piata Ferdinand pe locul tärgului de vite, längä intravilanul §colilor secundare.59luliu Ritz propune instalarea unei popicärii Tn centrul ora§ului. Dupä analizarea propunerii ea se respinge motivändu-se cä ea „nu prezintä nici о rentabilitate, apoi cä locul pe care se face popicäria este prea expus publicului”60. La 23 mai 1933, Nenkov Decsev, grädinar bulgar, cere prelungirea firului electric cu Tncä un stälp, Tn strada Florilor, ca sä poatä lucra §i noaptea61. Se aprobä cererea grädinarului bulgar dar lucrarea se va face pe spesele proprii. Deseori räul Galbena surpa malurile afectänd loturile unor orä§eni care sunt nevoiti sä le Tntäreascä cu stälpi §i Tmpletituri din crengi de copac. Pentru asemenea lucräri Horvath Aladar §i ortacii säi cer 15 care de „cloambe pentru facerea unei Tntärituri pe räul Galbena”62. Pentru acela§i scop, Kemeny Simion cere 10 care63 *. Pentru Tnfrumusetarea ora§ului, la 9 iunie 1933, primäria anaajeazä provizoriu Tn postul de grädinar al ora§ului pe Gaspar Eugen din Deva. Protopopul leronim Ciocan se plänge primäriei contra lui Samoilä Grün pentru folosirea unui edificiu din vecinätatea locuintei sale ca grajd, din care se scurge Tn peretii §i pivnitele edificiilor Bisericii ortodoxé, zeamä de gunoi65. In anul 1933, Tn ora§ul Hateg erau urmätoarele piete §i sträzi: „Piata Ferdinand”, „Piata Huniadé Corvin”, „Strada 10 Vänätori”, „Mihai Viteazul”, „Regina Maria”, „Principesa Elena”, „Säntämäria”, „ Ion I. C. Brätianu”, „Grecilor”, „Uzinei Electrice”, „Prundului”, „Aurel Vlaicu”, „Bäia§”, „Viilor”, „Strada Lungä”, „Gräniceri”, „Decebal”, „Suseni”, „Traian”, „Florilor”, „Cimitirului”, „Cämpului”, „Strada 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 Ibidem, dosar 1/1918 Ibidem, dosar 17/1924, f. 171. Ibidem, dosar 9/1920. Ibidem, dosar 14/1924. Ibidem, dosar 1/1918. Ibidem. Ibidem. Ibidem. Ibidem. Ibidem. Ibidem. 128
