Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Lăcătuşu: Aspecte ale instaurării administraţiei româneşti, în oraşele din judeţul Treiscaune, în perioada 1919-1922. Contribuţii documentare
Istorie face aceastä nouä organizare tare §i pentru а-l incadra activitatea ei in margini legale, e necesar sä se intocmeascä un Statut ai acestei organizatiuni. Examinarea acestui Statut ar putea fi obiectul discutiei primului Congres al Reprezentantilor tuturor Judetelor. Acest Congres va trebui sä delibereze §i asupra chestiunei care constitue räul zilei, atingänd interesele tuturor judetelor. Aceastä chestiune este viitoarea §i apropiata reformä administrativä. E necesar ca aceastä chestiune sä se lämureascä §i din punct de vedere practic §i nu numai politic §i de partid, dupä cum ne putem a§tepta cä vor face Camera §i Senatul din punct de vedere al ideologiei diferitelor partidé politice. Aceastä luminä la chestiunea се о tratäm ar putea-o aduce tocmai congresul proiectat de Zemstve, dacä conditiunile vor permite §i nu vor apäsa din nici о parte. Avänd in vedere cele mai de sus §i in baza hotärärei Adunärii Reprezentantilor Zemstvelor Judetene din Basarabia din 16 iunie a.c. avem onoarea a Vä ruga sä binevoiti a interveni la cei in drept pentru a se apróba convocarea unui Congres al Reprezentantilor tuturor judetelor din Romänia, in scopul arätat mai sus. Acest congres trebue convocat cät mai repede. Originalul e preväzut cu semnäturile cuvenite. Pentru conformitate, Secretar” Räspunsul Prefecturii Treiscaune: “Cu bucurie vä aducem la cuno§tintä, cä am luat cu pläcere act de adresa Dv. Nr. 268 din 6 l.c. propunänd §i sustinänd §i din partea noasträ convocarea unui congres in chestia de mai sus, care sä se ocupe de: 1. Statutul unic al functionarilor; 2 Reforma administrativä; 3 0 nouä arondare a judetelor §i plä§ilor in vederea reforméi administrative. Sf. Gheorghe, 13 iulie 1922, D. Pältineanu, Subprefect”54 ín octombrie 1922, printr-o circularä, Prefectul judetuiui Treiscaune este Tn§tiintat cä Tmpreunä cu, legea contabilitätii publice care se aplicä Tncepänd cu data de 1 decembrie 1920, cu data de 24 iunie 1921 au intrat Tn vigoarea in Tntreaga tarä §i legea sanitarä §i regulamentele ei.55 Alte dimensiuni ale instalärii administratiei romäne§ti sunt evidentiate de generalizarea Tnsemnelor heraldice ale Romäniei Mari, marcarea Tn spatiu public a unor evenimente din istoria nationalä §i redenumirea sträzilor §i institutiilor publice. Printr-un ordin circular, din anul 1921, Ministerul de Interne dispune „fixarea stemei Regatului Romäniei Tntregite”: „Domnule prefect, ín Monitorul Oficial din 29 iulie 1921, s-а publicat Legea pentru fixarea stemei Regatului Romäniei intregit cu tärile surori unite. Deoarece este de dórit ca in timpul cel mai scurt posibil sä se inlocuiascä vechea stemä, am onoarea a vä ruga sä binevoiti a lua mäsuri sä se procedeze la aceastä operatiune”.56 57 Printr-un alt ordin circular, din vara aceluia§i an, se dispune aniversarea bätäliei de la Märä§e§ti: “Domnule Prefect, Ziua de 19 August fiind aniversarea bätäliei de la Märä§e§ti, zi in care fiii Neamului au scris cu sängele lor о paginä glorioasä in istoria Tärii, avem onoarea a Vä ruga sä dati cuvenitele ordine, atät in comunele urbane cät §i in cele rurale sä se facä ceremóniáiul obi§nuit särbätorilor nationale”.57Extrásul din procesul verbal, luat Tn §edinta extraordinarä a reprezentantei comunale Covasna, la 19 septembrie 1922, cuprinde hotärärea referitoare la schimbarea denumirii celor 40 de sträzi din Covasna. Toate sträzile au fost denumite cu 54 Ibidem, dos. 859/1922, f.2. 55 Ibidem, dos. 1148/1922, f.1. 56 Ibidem, dos.4/1921, p.25, f.1 57 Ibidem, dos. 961/1922, f.1. 106
