Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Ioan Lăcătuşu: Aspecte ale instaurării administraţiei româneşti, în oraşele din judeţul Treiscaune, în perioada 1919-1922. Contribuţii documentare

Marisia XXX-XXXI

personalitati ale istoriei nationale romäne§ti: Drago§, Mihai Viteazul, Vasile Lupu, Mátéi Basarab, §aguna, Cuza Vodä, Gheorghe Lazär, Titu Maiorescu, Regele Ferdinand, Regina Maria, Regele Carol, Regina Elisabeta, Printul Carol,

I.C. Brätianu, General Averescu, General Mo§oiu, Nicolae lorga, Regalä, Läpu§neanu, Grigore Alexandrescu, Plevnei §.a. S-au pästrat doar cäteva denumiri maghiare: Timar, Toth, sau denumiri comune precum: Gärii, Bailor, Baia Frumoasä, Baia de piaträ, Morilor, Strämtä §.a.58

О serie de reglementári preväd , obligatia folosirii limbii románé, Tn corespondenta oficialä §i a cäilor diplomatice Tn relatia cu Ungaria §i interzic comunicarea directä cu autoritätile publice de la Budapesta. Astfel, Tn 25 martié 1919, prefect al judetului Treiscaune, dr. Vecerdea, transmite primäriilor din subordine, urmätoarea circularä: „ín conformitate cu comunicatul no. 1180/1919 al d-lui Ministru de Interne, am onoarea a vä in§tiinta ca autoritätile de pe teritoriul administrat de On. Consiliu Dirigent, prin urmare §i de pe teritoriul judetului Treiscaune, le este cu desävär§ire interzis a se puné in orice forrná (de telegramé, petitii, delegati uni §.a.) in contact direct cu guvernul maghiar din Budapest §i cä in toate cazurile, care reclamä interventia la асеI guvern, au sä se adreseze Consiliului Dirigent din Si bi и. Tot asemenea este interzis fiecärui functionar, ca sä dea autorizatie ori sigiliu sau stampile pe telegramé, petitii etc. cu destinatia de mai sus. Vä год sä in§tiintati färä amänare despre aceastä interdictie pe toate organele inferioare cu adaosul, cä orice procedurä contrarä se va considera ca act de nesupunere fatä de Consiliu Dirigent §i se va pedepsi aspru”.59Ordinul circular emis de Resortul Afacerilor Interne din cadrul Consiliului Dirigent din Cluj transmis cätre prefectii, subprefectii §i primarii ora§elor cu drept de municipiu, Tn 17 ianuarie 1920, contine indicatii referitoare la modul de Tnregistrare a adreselor §i ordonantelor guvernului maghiar. “Guvernul ungar - se spune Tn documents mentionat - §i in present dä ordonante §i ia dispozitii (hotäräri - nn.) referitor la teritoriu administrat de Consiliul Dirigent. Corespondenta acelui guvern -trecänd prin cenzurä- a fost inmänatä de organele po§tale autoritätilor adresante, iar din partea acestora §i inregistratä. Consideränd cä suveranitatea statul ui roman пи ad mite о astfei de procedurä, ordonäm ca adresele guvernului ungar sä nu fie inregistrate...ci tri mise in plicul original resortul ui afacerilor interne”60

Documentele consemneazä anumite cazuri de rezistentä din partea unor functionari publici de etnie maghiarä, fatä de folosirea limbii románé §i a simbolurilor statului román, Tn activitatea institutiilor publice locale. Astfel, pe baza unor semnale primite din vechiul regat, Secretariatul General din Cluj al Ministerului de Interne, dispune prefectului judetului Treiscaune sä ia mäsuri de eliminare a cazurilor de purtare a “corespondentei Tn limba ungureascä cu autoritätile din vechiul Regat”: “íntelegem cä functionarii acestora (comunelor urbane §i rurale din jud. Trescaune - n.n.J nu §i-au insu§it limba romänä, intr-atäta ca sä poarte corespondentä in limba statului, dar nu Melegem indräzneala d-lor sä se adreseze autoritätilor din vechiul regat in limba maghiarä, bine§tiind cä acolo nici о autoritate nu cunoa§te aceastä limbä. Binevoiti a dispune ca pe viitor sä

58 Ibidem, dos. 1199/1922, f.4.

59 Ibidem, dos. 245/1919, f. 3.

60 Ibidem, dos. 93/1920, f.1-2.

107