Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Lăcătuşu: Aspecte ale instaurării administraţiei româneşti, în oraşele din judeţul Treiscaune, în perioada 1919-1922. Contribuţii documentare
Marisia XXX-XXXI guvernamentalä a Italiei, ca urmare a unificärii politice de la 1859 -1961, de la primele cercetäri fäcute in acest sens, ne-am dat seama de complexitatea chestiunii §i de necesitatea и nor studii ind el ungate ...Socotind insä cä guvernul román are nevoie de rezultate positive grabnice, pentru a putea prezenta proiectele de legi odatä cu convocarea noului Parlament, am fost siliti sä renuntäm la о parte a studiilor ce ne propusesem sä facem §i sä ne multumim a ne urmäri numai partea pur legislative 52 Conducerea Ministerului de Interne, prin intermediul prefecturilor, consultä functional publici cu privire la elaborarea unui proiect de Statut unic al functionarilor publici: “Ministerul de Interne, Domnule Prefect, in vederea elaborärii unui proiect de Statut unic al functionarilor publici din Romania intregitä (functionarii Statuiui, judetelor, comunelor §i a§ezämintele de binefacere sub controlul statului), avem onoarea a vä ruga sä binevoiti a da ordine serviciilor depinzänd de Dvs., sä compieteze cät mai repede §i cu perfectä exactitate, formularele ce vä trimitem odatä cu prezenta. Formularele sunt atät de dar alcätuite, incät cu cea mai mare u§urintä se pot complecta, färä a da na§tere la vre-o interpretare gre§itä. Vä invitäm deci ca datele ce ne vor fi trimise sä fie supuse unui control riguros §i sä se ia mäsuri ca sä nu se lipseascä nici о autoritate netrecutä in formulád’53 In rändul acestor preocupäri se Tnscrie §i scrisoarea pre§edintele Adunärii Reprezentantilor Zemstvelor Judetene din Basarabia, transmisä tuturor prefecturilor din taré, ín 30 iunie 1922. “Domnule Director General, Toate guvernele care s-au perindat la cärma tärii in ultimii ani dupä unirea Transilvaniei, Basarabiei §i Bucovinei cu restul tärii, n-au incetat de a-§i pune toate sfortärile in a uni cät mai mult noile regiuni ale Romäniei la fäga§ul ei de bazä. Dar aceste mäsuri, cu regret, in cea mai mare parte au fost de character exterior. Си ocazia proiectului de lege al fostului Ministru de Interne d. Argentoianu privitor la impärtirea Romäniei pe regiuni §i judete, Zemstvele din Basarabia printr-un raport special adresat Ministrului Delegat al Basarabiei, au protestat contra acestui proiect in urmätorul sens: “Persoanele care se sträduiesc sä uneascä pe toti romänii la un loc, trebue sä nu uite, cä unirea sufleteascä trebue sä premeargä céléi exterioare. Aeolo unde s-а fäcut unirea sufleteascä §i culturalä, nu va intärsia sä se arate §i cea exterioarä. §i din contra, dacä unirea exterioarä premerge unirii interne, fäcändu-se incä pe längä toate §i pe cale artificialä, färä sä se tinä seama de conditiunile naturale, apói aceste mäsuri, menite sä aducä unirea doritä, sä simt ca о fortä §i in consecintä desträmarea sufleteascä se accentuiazä §i mai mult. Zemstvele din Basarabia sunt asemenea ingrijite de a§ezarea unor legäturi suflete§ti intre populatiunile provinciilor Romäniei. Eie considerä cä aceastä mäsurä nu se poate amäna din cauzä cä guvernul lucreazä la un proiect de lege de reformä administrativä. In conformitatea cu punctui de vedere ce la-и exprimat anterior, Zemstvele tin de necesar ca unirea sufleteascä conceputä de eie sä premeargä unirii exterioare, care se proiecteazä de Guvern. Prima unire dupä pärerea Zemstvei, s-ar putea obtine pe calea convocärii unui congres al Reprezentantilor tuturor Judetelor din Románia, in Bucure§ti. Pentru a putea Ibidem, dos. 1769/1920, f.1. 53lbidem, dos. 801/1922,11. 105
