Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Restaurare, Conservare, patrimoniu
Etnografie 465 ANSAMBLUL MURAL AL BISERICII CU HRAMUL "BUNAVESTIRE" DE LA CÄCUCI -VALEA BEICII Raluca Marilena DUMITRESCU Biserica cu hramul "Bunavestire" de la Cäcuci- Valea Beicii, judetul Muref, reprezintä un ansamblu cu potential ridicat de interes fi documentare la nivel religiös, artistic fi cultural, fiind о märturie vie a valorii estetice a picturii de la jumätatea secolului XVIII. Realizatä in tehnica tempera, pictura se ínscrie in tiparele bizantin-ortodoxe cu accente de facturä popularä, fiind opera lui Toader Popovici Zugravul. Construitá in timpul episcopului Petru Pavel Aron de Bistra ín perioada uniajiei, este sfintitä ca bisericä grecocatolicä, insä iconografia este specifica tipicului ortodox. Exista о datare (1757) scrijelitä pe lintelul de deasupra inträrii, acesta putänd fi anul constructiei. A fost adusä de la Cäcuci, de pe Valea Beicii, intre anii 1925- 1926, de cätre Aurel Filimon, care dorea sä facä un muzeu al spiritualitätii. Cu aceastä ocazie, dänsul a mai colecdonat din judet multe obiecte de valoare. Multe manuscrise au fost vändute cätre Biblioteca Academiei din Bucurefti fi Biblioteca Centralä Universitarä din Cluj. In comuna Sängeorgiu de Muref se aflä un document (proces verbal) datat 1925, incheiat intre Aurel Filimon fi preotul satului, Nicolae Motora, prin care imprumutä douä cärji fi douä sfefnice valoroase de argint /'obiecte de valoare nationalä". Atunci a fost adusä fi bisericä. Doamna Filimon ifi amintefte cä ea a fost expusä in Palatul Culturii, in spatiul Bibliotecii. Cänd s-а deschis Muzeul de Istorie din Palat, protopopul greco-catolic de Tärgu Muref Elie Cämpeanu, a slujit in aceastä bisericä. Pornind de aid, bisericuta constituitä numai din scändurile pietate ce alcätuiesc scenele religioase, ufile impärätefti, "coastele" ce fixau cändva scenele de pe boltä fi lintelii sculptati de la intrare, fi-а cunoscut istoria plinä de vicisitudini pe care putini о cunosc. In 1975, bisericä se afla intr-o baraeä, impreunä cu macheta fäntänii lui Bodor Peter. Incä de pe atunci, se dorea ca aceasta sä fie restauratä fi expusä in muzeu. Din päcate nu s-au gäsit resursele necesare fi a fost mutatä la sectia de etnografie a muzeului, in urma descoperirii unui atac de Merulius Lacrimans in locatia mentionatä. Aici а fost inventariatä cu numärul 2444. Din lipsä de spatiu, piesele au ajuns sä fie depozitate in fata atelierului de tämplärie. Apoi, in 1995 a fost mutatä in curtea Muzeului de §tiinte Naturale, de unde abia in toamna lui 2001 a fost
