Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
384 Marisia XXIX diversitatea §i echilibrul contrariilor §i a introdus in ecuatie §i factorul timp prin reprezentarea clepsidrei. Regäsim acela§i motiv redus de la volum la plan in särutul §i uniunea celor douä contrarii, bärbat §i femeie reprezentate pe Poarta särutului. Regäsim de asemenea reprezentarea unului perfect din care se nasc dói, familie, modul repetitiv, in scaunele Cäii Eroilor, scaune ce se transformä din emisfere opusé in piramide opusé, introducänd in ecuatie un alt termen, cel al punctelor cardinale §i al universalitätii deoarece in prima fazä exista teluricul §i astralul, egale §i opusé. (Dupä scrierile lui Hermes Trismegistul in a sa Tabula Smaraldina, ce este sus, aceea este §i jós), sau dupä scrierile cre§tine: „precum in cer a§a §i pe pämänt", din Rugäciune Impäräteascä „Tatai nostru". Sculptorul a introdus punctele cardinale din necesitatea de reprezentare sculpturalä. §tim cä formele rotunde i§i pierd volumul in luminä, neavänd planuri §i muchii ferme, iar sculptorul fiind nevoit sä le creeze introducänd ín ecuatie piramidele copulate, care simbolizeazä axis mundi, scarä monumentalä, grade cäreia sufletele eroilor urcau la cer in cealaltä dimensiune. Regäsim simbolul oului in coloana färä de sfär§it, semne opusé unite intr-un intreg, familia, modul repetitiv intr-o in§iruire a sacrificiului nesfär§it, arbore al vietii, axa lumii. Trebuie sä amintim §i cea de-а doua variantä pe care sculptorul a aplicat-o sferei pentru а о face sä vorbeascä, sä fie expresivä. A transformat sfera intr-un ou, cu toate semnificatiile care derivä din acest demers. Lucrarea Somnul, realizatä in marmurä in anul 1908, ne vorbe§te despre teluric §i astral, despre materie §i spirit, despre amorf §i viu prin jumätatea de portrét adormitä, moartä ín amorful material al pietrei §i jumätatea superioarä luminatä. Artistul intrduce alte dualitäti in afarä de teluric §i astral, viu §i mort, intuneric §i luminä, bine §i räu, partea neeliberatä din piaträ simbolizeazä haosul incä neorganizat, reprezentat la chinezi prin principiul htonian §i feminin Yin. Lumina fecundeazä íntunericul §i este infäti§atä de principiu masculin Yang, cele douä principii opusé se intregesc, sunt complementare, alcätuind perechea originarä din care prin filiatie derivä toate fäpturile. Lumino§i sunt zeii Panteonului indo-european (Cuväntul Div inseamnä a stäluci in sanscritä). Zeus, Diana, Div §i chiar Dumnezeu se aratä lumii sub formä de luminä, slavä. Artistul introduce in ecuatie §i factorul luminä, prietenoasä, dulce, fecundä, simbolul dragostei, vietii salvärii, elevatiei spirituale, lumina ca atribut al lumii cosmice este creatoare in sculpturä, ín complementaritate cu íntunericul dau viatä sculpturii. Oul in anul 1915 Brincu§i sculpteazä un ou de marmurä, §lefuit pänä la luciu cu о prelungire ciudatä care dä senzatia cä oul vrea sä se
