Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
Etnografie 385 alungeascä, sä umble sau sä nascä. Este forma la care a ajums maestrul mergänd cätre esenta lucrurilor. Denumirea lucrärii este Sculptura pentru orbi fi are forma unui ou, aceeafi formä ca fi „inceputul lumii", forma organicä cea mai simplä, forma plasticä esentialä. Iatä cä artistul introduce in ecuatie fi factorul filozofic. Pänä la Bräncufi mimeticul fi tactilul caracterizau sculpturile academiste fi impresioniste, iar la Bräncufi era importantä esenta lucrurilor. Aceeafi temä a oului este abordatä de artist in lucrärile: Primul strigät - 1917, unde apare arcada spräncenoasä in continuarea nasului opritä de cele douä planuri ale buzelor. Arcada fi nasul amintesc de rezolvarea simplä cu о linie a iconelor pe sticlä iar contrastul luminä-umbrä ale celor douä buze tipä. Bräncufi in lucrarea Cäucul (1917), ne aratä jumätatea plinä a paharului, jumätatea astralä, care gäzduiefte sufletul lui nepereche. Lucrärile Negresa Blondä, Danaidä, Eilen, Prometeu fi Tipät fi Nou Näscut fac parte din acelafi ciclu. Sculpturä pentru orbi era о necesitate pentru cä multi au ochi fi nu väd, au urechi fi nu aud, au minte fi nu gändesc, penru cä multi nu fi-au pus niciodatä intrebarea ce ar putea sä insemne oul pe care il consumä la micul dejun sau oul incondeiat sau oul rofu de Pafti, sau gändindu-ne numai la hrana pentru burtä, au trecut pe längä hrana spiritualä, au trecut pe längä esenta lucrurilor fi nu au inteles nimic, au trecut pe längä esenta formelor fi nu au väzut nimic. §i totufi au mai fost cätiva care au väzut fi au inteles fi amintesc aici pe sculptorii care au abordat aceeafi temä in lucrärile lor: Jochen Hiltman Scila (1964), Jean Ipousteguy Cascä fendu (1958), Piero Manzoni Ou (1958), Herbert Distel Ou (1970), Andre Raseier Viatä (1986), Hans Fiscgli Sferä miraculoasä (1975-1979), Fritz König Sferä таге (1973), Hermann Ernst Färä titlu, Rozanes Monique Sferä (1975), Wiliam Turnbull Oedipus (1962), Hermans Ernst Douä emisfere mutate (1975), Bill Max Forte pieritoare ale sferei (1966), Barbara Epvort Formä cu interior alb (1963), Alix Stadt Baumer Fäntinä (1991), Vasile Murefan Oul sacru (1995), Germinatie (1995) fi Ie§irea la luminä (1995). Un alt artist care abordeazä terna oului in douä picturi este Salvador Dali, prima se numefte Narcis, amintefte frapant de versurile poetului Ion Barbu: „Fäcut e sä-1 pivim in soare". Oul cap, oul minte dä naftere unei flori, floarea spiritului. О altä lucrare ce are la bazä un ou este pictura intitulatä Copil Geopolitic observänd nafterea omului nou. Pämäntul sub formä de ou, locul nafterii omului, cuprins de spasmele fi durerile facerii dä naftere americanului, neamtul blond cu ochii albaftri fi trupul atletic fi rusul näscut
