Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
338 Marisia XXIX din Petelea este un ajutor mai deosebit in produse, ajutor remarcat de celelelalte etnii din sat. Tiganii din Petelea due la casa mortului un litru sau douä de tuicä §i о päine sau douä, unii mai duc §i pui. La ei se tine о evidentä foarte clarä asupra a ceea ce au primit ca ajutor de inmormäntare. Daca primesc ajutor de la cineva la inmormäntare se simt obligati sä intoarcä ajutorul primit.79 S-ar putea ca ajutorul in alimente la inmormäntare la tiganii §i la sa§ii din Petelea (inainte de 1944) sä fie preluat de la romäni, deoarece in alte zone sa§ii sträng numai bani la inmormäntare sau contribuie prin servicii funerare gratuite. La Säntioana, tiganii au preluat ceremóniáiul inmormäntärii de la romäni §i organizarea vecinätätii de la sa§i, dar au ceva aparte fatä de romäni §i sa§i prin faptul cä la inmormäntare nu sträng numai bani ci due §i о jumätate de litru de rachiu.80 Inmormäntarea este un prilej de íntr-ajutorare a celor säraci care sunt adesea implicati in ceremóniáiul inmormäntärii primind diverse roluri plätite cu daruri. Pomana se dä diferit in functie de gradul de apropiere fatä de mort: rudä, vecin, sträin, särac, prieten, etc. Vasilie Popp amintea faptul cä sträinii primesc de pomanä in Joia Mare, iar säracii la inmormäntare §i la pomana fäcutä incä din timpul vietii. 81 Adesea sträinul este cel särac, el primind cele mai multe daruri la inmormäntare. in Valea Beicii, la Urisiu de Sus, la oamenii säraci se dau de pomanä haine de-а mortului §i un colac, hainele se leagä de о botä numitä „toiag".82 in perioada interbelicä mortui era spälat de „un om särac, о muiere mai näcäjitä, un tigan". La fei, la Sänmihaiu de Pädure, mortui era spälat, in perioada interbelicä, de un om särac, "un om näcäjät" acum este spälat de "häi din familie", "nu-1 mai spalä sträinii".83 Satui vine §i el in ajutorul familiei celui mort prin diverse ajutoare care se sträng pentru pregätirea inmormäntärii. La Stänceni ajutorul acesta se face doar pentru cei säraci la care se due ouä, bani, zahär, fäinä la casa mortului.84 Cei care mor nefiresc, sinuciga§ii de exemplu, nu numai cä sunt lipsiti de slujba religioasä §i de sfintenia cimitirului, dar sunt lipsiti §i de solidaritatea satului, ei sunt petrecuti la groapä doar de familie cum se intämpla la Serbeni, in Valea Beicii85 79 Informatii de la Scherzei Andrei, localitatea Petelea, data na§terii 1948, religie luteranä, etnie germanä, data interviului februarie 2008 80 Informatii de la Vu{ä Ana, localitatea Säntioana, comuna Vii§oara, data na§terii 1929, etnia romána, religia ortodoxä, data inregisträrii mai 2007 81 loan Mujlea, Viata fi opera dr.Vasilie Popp <1789 - 1842) in Cercetäri etnografice §i defolclor, vol.l, Editura Minerva, Bucure§ti, 1971, p.57 82 Informatii de la Tina lu Ciucaläu, n.1925, localitatea Urisiu de Sus, nr.217, judetul Mure§, iunie 1995 83 Informatii de la Tropotei Manoil, cantor, n.1922, localitatea Sänmihaiu de Pädure, judetul Mure§, 1996 M lnforma{ii de la Jingan Ileana, data najterii 1936, localitatea Stänceni, 2007 85 Informatii de la Vefean Maria, localitatea $erbeni, comuna Beica de Jos, data na§terii 1928, data interviului 1996
