Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
Etnograße 339 In lumea ruralä neamul apare ca un mediator intre gospodärie §i sat (ce cuprinde mai multe neamuri).86 Neamurile au continuat sä fie prezente in viata satului §i in mentalitatea oamenilor care, in datinile lor, reunesc mortii §i vii apartinänd aceluia§i neam. Importanta lor scade pe mäsura ce drepturile fiecäruia la proprietate nu mai sunt legate de apartenenta la un neam.87 "O nouä forma de proprietate, individualä, inscrisä in acte, se dezvoltä mai ales in secolele al XIX-lea si al XX-lea sub influenta legilor moderne §i impuse de stat."88 Probabil cä in aceastä perioadä are loc §i cre^terea rolului familiei la inmormäntare §i se restränge importanta neamului in ritualurile funerare in stränsä legäturä cu tipul de proprietate. Dezvoltarea unei noi forme de proprietate in secolul al XIX-lea, proprietatea individualä, in dauna celei ob§te§ti, duce la scäderea importantei neamului in favoarea gospodäriei, astfei se explicä poate implicarea familiei nucleare, a celor care locuiesc intr-o casä, a casei, a gospodäriei ín obiceiurile de inmormäntare. Dintr-o astfei de perspectivä cei din casä sunt cei care se ocupä de inmormäntare §i mai putin neamul, rudele mai indepärtate care adesea sunt perceputi ca sträini. Mult mai apropiati, din acest punct de vedere, sunt vecinii care uneori par mai putin sträini decät neamurile care locuiesc in alte párti. Indiferent de modul de participare a satului la organizarea inmormäntärii unui membru al säu, la inmormäntare se manifestä in mod dar solidaritatea intregului sat la pierderea unui membru al säu prin participarea la slujba inmormäntärii §i apói la masa comunä de la sfär§itul inmormäntärii. Mortui va fi integrat ulterior comunitätii mortilor satului §i va fi pomenit aläturi de ceilalti morti la diferite slujbe religioase din cursui anului. Solidaritatea viilor cu mortii se afirmä diferit la nivelul familiei, al neamului, al vecinätätii §i al satului. In unele sate, cum este cazul satului Räzoare din Cämpia Transilvaniei, unele rituri de separare care le fac neamurile pentru a uita mortui le fac toti cei prezenti la inmormäntare. Astfel, la groapä, "oamenii, cänd il copere, se freacä cu pämänt de acéla de mere peste copär§eu §i se täpä in groapä cä a§a e bine."89 Viziunea popularä asupra legäturii dintre vii §i morti se intälne§te cu cea religioasä, cre§tinä. Ideea solidaritätii comunitätii celor vii cu comunitatea celor morti capätä justificare religioasä din partea diverselor 86 Rázván Dumitru, op.cit., p.253 87 Paul H. Stahl, Triburi §i sate din sud-estul Europei, Editura Paideia, Bucure§ti, 2000, p.146 apud Rázván Dumitru, Gospodäria intre vecinätate §i rudenie in Sociologie Romäneascä, 2001,1-4, p.253 88 Rázván Dumitru, op.cit., p.253 89 Arhiva de Folclor. Filiala Academiei Romane, Cluj-Napoca, text mg.011649, Räzoare, 1970
