Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
326 Marísia XXIX scäuna§ pe care e pusä о pane intreagä; apói cel mai bátrán din casä §ede lángá focul cel bún §i incälzitor cu о furcä de fier in mänä (cäci poate de nu ar griji focul a§a, cänii din vecini ar mänca pänea de pe scaun). Apoi de-i intrebi cä pentru ce fac aceasta §i räspund: cä sufletele de la toatä casa au §i eie о data intr-un an libertatea de a-§i cerceta locuintele de pe pämänt; apoi ca sä nu se ducä supärate de la casä, le imbie cu de mäncat, bäut §i cu foc ca sä se xncälzeascä; fac dupä datina primirii sträinilor, numai cät acestora pe längä apa naturalä le mai dau §i holircä, care e о spetä de vinars."12 Persistente conceptiei traditionale a mortii ca о trecere spre lumea de dincolo, iar nu ca un sfär§it definitiv a dus §i la conceptia popularä despre familie §i despre neam ca о solidaritate a celor vii cu cei morti. Potrivit lui Gail Kligman „familia cuprinde toate persoanele, vii sau moarte, care sunt consangvine, contractual §i ritual legate"13. Termenul vechi care corespunde familiei in sens resträns este cel de „casä", adicä "toti cei care locuiesc impreunä: familia"14. A§a cum s-а observat deja "in obiceiurile de inmormäntare, grija cea mai mare a jumätätii vii a neamului este ca acéla ce s-а desprins din ea sä se integreze, dupä regulile riturilor de trecere, in jumätatea cealaltä, in neamul celor morti."15 Bocetele exprimä foarte dar dorinta de integrare a mortului in lumea de dincolo, de cätre familia care-1 a§teaptä acolo §i care-1 va initia. Un bocet (gläsäturä) din Sänmihaiu de Pädure, judetul Mure§, spune urmätoarele: "Ioane, drágul meu/.../ Nu te duce supärat/ Cä §-acol e§ti a§teptat/ De pärinti §i de copii/ §i de mänä te-or lua/ §i in rai cä te-or bäga/§i täte ti le-or aräta."16 In alt bocet apar din nou pärintii care-1 vor initia pe mort in lumea de dincolo: "Inainte t-or ie§i/Doi negri cälugärei/ Nu te späimänta de ei/ C-äia-or §i pärintii täi/ §i de mänä te-or lua/ §i prin rai cä te-or purta/ §i täte ti le-or aräta."17 Solidaritatea viilor cu mortii se realizeazä mai ales prin masa comunä de la sfär§itul inmormäntärii rudele se unesc prin comensualitate cu cei plecat §i prin acesta cu strämo§ii. Cei apropiati mortului sunt cei care bocesc mortui in primul ränd. La inceputul secolului al XIX-lea, Vasilie Popp aminte§te faptul cä, dupä ce mortui era pus pe catafalc, se adunä „acele femei care au fost rude cu defunctui" §i plängänd in hohote incep sä-i strige numele bocindu-1. 12 loan Jarnik, Andrei Birseanu, Doine $i strigäturi din Ardeal, edifie definitiva (studiu introductiv, inedite, note §i variante) de Adrian Fochi, Editura Academiei R.S.R., Bucurejti, 1968, p.549 13 Gail Klingman, Nunta mortului. Ritual, poeticä $i culturä popularä in Transilvania, PoHrom, Ia§i, 1998, p.30 14 Vasile Scurtu, Termenii de inrudire in limba romáim, Editura Academiei R.S.R., Bucure§ti, 1966, p.302 15Nicolae Constantinescu, op.cit., p.114 16 Informatii de la Butiu Maria, n.1931, localitatea Sänmihaiu de Pädure, judetul Mure§,1996 17 Informatii de la Tropotei Stefana, näscutä in 1927, localitatea Sänmihaiu de Pädure, judetul Mure§, 1996
