Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
Etfiograße 327 Deasemenea el mai precizeazä cä „bocetul il pot face doar aceia care au fost foarte apropiati de cel defunct pe perioada vietii". Explicatia ar fi cä cel mort la auzul vocii celor dragi ar putea reveni mai u§or la viatä decät dacä il jelese voci necunoscute.18 Se íntrevede о altä functie a bocetului, aceea de a depista moartea aparentä. La Stänceni, la cina mortului care are loc la priveghi ("priveci") este chemat §i mortui de frei ori la cinä de cätre sotia sau sofril säu ori de cätre copii.19 Chemarea aceasta a mortului poate avea douä sensuri: unul ar fi prevenirea mortii aparente, al doilea ar fi participarea simbolicä a mortului la cina de la priveghi. In zóna Tárnavei Mari, in localitatea Mihai Viteazu, rudele bocesc („cäntä") la priveghi, dar dacä mortui e tänär bocesc §i femeile sträine. Dacä nu mai are rude apropiate, mortui este bocit de cätre fine, iar dacä nu, cäntä corul de femei al satului. Aici dupä ce terminä neamurile sä cänte, se cäntä de cätre cor un cäntec special. Neamurile „se cäntä", adicä bocesc, numai la amiazä cänd trage clopotul §i cänd il duce din casä, in rest cäntä corul.20 In Valea Beicii neamurile nu bocesc tot timpul, la priveghi cäntä corul de femei, la fei dupä prohod pänä la „iertare", insä pe drum numai neamurile „se gläsesc"(bocesc).21 Adesea se face о diferentä intre neamurile foarte apropiate mortului, cei din casä, din familia nuclearä, numiti cäseni §i neamul in sens larg. Astfel la Räzoare, judetul Mure§, in zona Cämpiei Transilvaniei, semnele prevestitoare ale mortii sunt interpretate din punctui de vedere al rudeniei mai apropiate sau indepärtate. Gradul de rudenie este transpus in mod simbolic in interpretarea unui vis prevestitor de moarte. Se crede cä atunci cänd visezi cä iti cade о mäsea, §i nu iti curge sänge, „iti moare un neam", iar cänd visezi cä iti picä о mäsea „cu sänge" atunci „iti moare unu gin casä". La fei atunci cänd visezi cä tai un pom din grädinä moare un om din casä.22 Obiceiurile de inmormäntare incearcä integrarea mortului in neamul de dincolo dar §i protejarea neamului de dincoace, a rudelor rämase in viatä, a supravietuitorilor de aceea la inmormäntare se realizeazä о serie de rituri de separare. Cei din casa mortului sunt cei dintäi vizati de pericol in cazul unui deces de aceea trebuie protejati prin toate mijloacele, mai ales prin cele magice. О serie de practici ce au loc la inmormäntare se fac pentru ca cei 18Györffy István Néprajzi Egysület, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Temetkezési szokások az erdély románoknál, 1817, Vasilie Popp orvosi diszertációja, Bécs, 1817, Obiceiuri de inmormäntare la románii ardeleni, 1817. Vasilie Popp $i disertatia sa medicala, Wien, 1817, Cluj-Napoca, Budapest, 2006, p.207-208 (in continuare Obiceiuri de inmormäntare la roinánii ardeleni. Vasilie Popp §i disertatia sa medicala...) 19 Informatii de la Jingan Ileana, näscutä in 1936, localitatea Stänceni, judejul Mure§, 2007 20 Informatii de la Burlea Valeria, näscutä la 1912, localitatea Mihai Viteazu, judejul Mure§, 1995 21 Informatii de la Vetean Maria, näscutä in 1928, localitatea §erbeni, judetul Mure§, 1996 22 Arhiva de Folclor. Filiala Academiei Románé, Cluj-Napoca, fi§a nr.011639
