Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură spirituală
292 Marisia XXIX Amor. Tulpina este din tara ta, märite crai, este dreaptä §i pliná de tépi, taré §i noduroasä, mändrä §i trufa$ä ca sufletul sáu, pliná de tépi, cum sunt cuvintele tale §i verde-turbat ca straiele ce le porti. Numele acestei ceva din tara mea, cu ceva din tara ta a dat altceva ce se chemá: Loli-Ruja (trandafir). Este §i frumoasá §i periculoasá, prin {epii pe car ii are, este tocmai a§a cum ai poruncit sä fie acél „altceva". Märite crai, aceastä floare va fi Floarea Dragostei §i va fi in vecii vecilor, floarea indrägostitilor, care doare dar care vindecä, care e doritä §i urätä, ce une§te §i desparte prin gelozie. Oamenii о vor cäuta, о vor pástra in vecii-vecilor §i о vor numi Floarea Iubirii, ca simbol al dragostei ce va däinui vennie. Auzind acestea craiului Bibaxt i-au pläeut cuvintele tänärului §i frumosului Baxt, dar nu a läsat sä se vadä acest lucru. S-а ridicat de pe tron, s-а scuturat cu täria tunetului §i al furtunii. De pe straiele lui de un verdecrud-turbat au cäzut tod spinii, rämänänd curat §i luminos, aidoma ca printul Baxt. Craiul Bibaxt a devenit craiul Baxt. Din päcate doi spini de pe straiele crudului crai au nimerit ochii frumoasei Korkori §i au orbit-o pe printesä läsänd-o chiarä (Kori). Dar prímül Baxt a fost ajutat, din nou, de prietenii lui, Väntul $i Timpul, care intr-o clipä i-au adus lui Baxt de pe värful luminos al mundior din tara sa, о floare minunatä de colf, ca steaua cea frumoasá a diminedi. Baxt s-а apropiat de printesä, i-a scos spinii cei räi din ochi, §i in locul ochilor betegi i-a pus cele douä flori de col{. Dintr-o datä ochii primesei au cäpätat strälucire §i au devenit douä stele. Baxt s-a cäsätorit cu primesa pe care acum о chema Baxtalyia (fericita). Craiul Baxtallo $i printul Baxt §i-au unit tärile §i au format о tarä frumoasá ?i mare, numitä Impäräda Baxtalia (Impärätia Fericirii) unde träiesc $i astäzi fericid. Trandafirul a devenit sceptrul fericirii lor, iar impärätia lor va träi in veciivecilor in iubire §i in dragoste fericitä. JURÄMÄNTUL JIGÄNESC IN CADRUL STABORULUI ROMILOR Staborul romilor sau cutuma justidarä a romilor, judecata de pace a romilor, este о aedune practicatä doar in cadrul subgrupärilor rrome care vorbesc limba rromani §i pästreazä intactä tradida ancestralä a vechilor triburi nomade. Staborul este considerat ca fiind sacru. Staborul rromilor este aleätuit din bätränii imelepd ai comunitädi rrome locale, fiind prezidat de Buliba§ä. Legile Staborului rromilor sunt múlt mai aspre decät legile civile, ale statului, färä a intra in contradicde cu acestea, ?i sunt imprescriptibile. Judecata dgäneascä (Staborul rromilor) are in componenfa desfä§urärii sale $i jurämäntul rromilor, depus de cätre bärbaji §i femei,
