Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/2. (2009)
Cultură materială
reprezentänd 84% din totálul populatiei. Recensämäntul din anul 1880,11 inregistra 103 case §i 519 locuitori, din care: 183 ortodoc§i, 211 greco-catolici, 7 romano-catolici, 111 reformati, 3 unitarieni, 4 izraeliti, iar dupá nationalitate: 373 rontani, 109 maghiari, 15 alte nationalitáti. Dupá reconvertirea din anul 1828 a unei párti din locuitori la greco-catolici, §ematismul din 1900 11 12 inregistreazá 250 greco-catolici, 162 ortodoc§i, 130 reformati §i 8 izraeliti, romänii reprezentänd incá 75% din totálul populatiei. Incheiem §irul acestor date statistice cu §ematismul din anul 1932, care atestá existenta a 283 grecocatolici, 185 ortodoc§i, 2 romano-catolici, 103 reformati §i 12 izraeliti.13 A§adar, in cimitirul de pe dealul de la Cu§telnic (pl. I. 1) se aflá douá biserici de lemn, situatie cu care putine localitáti din judet se mai pót rnandri. In partea de jós a cimitirului, spre ulitá, este situatá biserica greco-catolicá, sau „biserica din jós", ce poartá hramul „Arhanghelul Mihail" (pl. II. 1,2)). A fost construitá in anul 1891, a§a cum ne indicá §ematismul de la 1900, 14 mai probabil constituind о reconstruire a bisericii aduse de la Bord, sat component al comunei Cucerdea. Tipológia acesteia, precum §i unele elemente componente ii devanseazá ctitorirea cel tarziu la mijlocul secolului al XVIII- lea, ca ín anul 1891, sä fie adusá pe actualul amplasament, concomitent cu extinderea de pe latura vesticä ce cuprinde pridvorul §i turnul-clopotnitä deasupra. Ceea ce este important este forma planului bisericii, avänd о navä dreptunghiularä care circumscrie pronaosul §i naosul, la est avänd absida decro§atä, semicircularä, forma mai rar intälnitä, precum la bisericile din zonä de la Abu§ §i Cerghizel. Doar cu cätiva metri mai sus se aflá biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae" (pl. I. 2), care face parte din grupul de monumente ce se regásesc, ce- i drept, íntr-un numár mai mic, in zóna de cämpie a Transilvaniei. Este cuprinsá ín lista monumentelor istorice §i de artá emisá ín anul 2004, la pozitia nr. 497, sub codul MS-II-m-A-15647, sub hramul „Sf. Arhangheli", ca provenind din anul 1780. Inscrierea sub acest hram este gre§itá deoarece, dupá cum о sä vedem, ín literatura de specialitate о íntálnim cu hramul „Sf. Nicolae". Datarea constructiei sau modul realizárii pun §i problema originii bisericii. Potrivit traditiei, biserica de lemn „Sf. Nicolae" a fost ridicatá in anul 1751, la care s-а folosit material de la biserica anterioará, mentionatá de _____________________________________Etnografie_________________________________ 11 Recensämäntul din 1880, in colectia Studia Censualia Transsilvanica, coordonator Traian Rotariu, Cluj- Napoca, 1997, p. 12 $ematism 1900, p. 297-298. 13 §ematismul veneratului elér al Arhidiecezei metropolitane greco-catolice de la Alba lulia §i Fägäraf Pe anu1 1932, Blaj, 1932, p.89. 14 $ematism 1900, p.297-298.
