Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Is torié 93 Recensämintele guvernului maghiar din anii 1895 §i 1910, precum §i statistica agricolä specialä din 1905 §i recensämäntul Consiliului Dirigent din 1919 insereazä in datele lor numai о parte din teritoriul provinciei; dintre acestea, cel din 1895 includea cea mai intinsä suprafatä, 64,1 % din pämäntul Transilvaniei §i insera in categoria proprietätilor mari pe cele comunale §i composesorale, care constituiau de fapt in marea lor majoritate proprietati mici stäpänite in indiviziune de tärani, unde se includeau §i Bunurile private ale judetului Ciuc (62 501 iugäre), care ne intereseazä in acest studiu; cele din urmä, au reprezentat in perioada creärii lor, proprietati colective ce apartineau tuturor locuitorilor de pe raza localitätilor unde erau ele situate, insä cu timpul, elementele romäne§ti au fost excluse de Ia aceastä forrná de posesiune colectivä asupra pämäntului in marea majoritate a teritoriului cu populatie etnic mixtä, fiind transformate in proprietäti ale nationalitätilor dominante in Transilvania. Pentru un tablou general, amintim cä in Transilvania, la 1895 cele 6 126 gospodärii mo§iere§ti de peste 100 iugäre, care reprezentau 0,72 % din totálul exploatärilor, aveau 35,74 % din terenul cultivabil, iar latifundiile de peste 1000 iugäre stäpäneau 25,13 % din suprafata totalä8; recensämäntul Consiliului Dirigent din 1919 mai inregistra 7404 gospodärii mo§iere§ti cu peste 100 iugäre arabile, dar in Transilvania, proprietatea mo§iereascä nu era uniform repartizatä pe cuprinsul provinciei; cca 66,8 % adicä 2/3 din suprafata gospodäriilor cu peste 50 de ha era in patru judete de cämpie, fiind stäpänite de 35% din numärul total al proprietarilor de peste 6000 cu mai mult de 50 ha din Transilvania; proprietätile avänd pänä la 10 iugäre apartineau celor 598 132 de familii, sau la 71,17 % din totálul gospodäriilor provinciei.9 Astfel, media proprietätii mici in Transilvania era de 3 ha pe familie, dar о mare parte din suprafata luatä in calcul nu reprezenta teren cultivabil. La 1918, Transilvania detinea о suprafatä arabilä de 7 182 547 iugäre, adicä 33,9 %; pä§unile reprezentau 2 919 108 iugäre, adicä 13,8 %; pädurile 7 154 643 iugäre, adicä 33,8 %, restul fiind fänete, grädini , vii, stufäri§uri §i terenuri neproductive10 *. Aceastä repartitia proprietätii funciare din Transilvania, prezentatä mai sus, nu reprezenta doar о problemä socialä ci §i una dublatä de caracterul säu national; recensämäntul Consiliului Dirigent stabilea suprafata stäpänitä de romäni la 30 procente, iar dacä avem in vedere cä populatia de nationalste romänä reprezenta aproape 70 % din locuitorii Transilvaniei, repartitia suprafetei pe nationalitäti ne dä о medie de 6 iugäre stäpänite de familiile maghiare, in timp ce media repartizatä familiilor romäne§ti era de cca 1 iugär. Hotärärea adoptatä la Alba lulia prevedea §i reforma agrarä, incä din faza elaborärii rezolutiei, la 30 noiembrie 1918. Victor Bontescu arätänd atunci cä principiul conducätor al reforméi era „nivelarea socialä §i potentarea productiei”, sustinänd cä”nu sunt atätea proprietäti cäte ar putea sä multumeascä exigentele täranului muncitor”, in timp ce reprezentantii PSD cereau о „reformä radicalä11”. Dacä ar fi sä däm doar un exemplu, amintim aici concret referitor la Toplita Mure§ului Superior, cä documentele indicä doar pe proprietarul Urmanczy Janos cä detinea cca 5552 iugäre de teren din care jumätate arabil. Datoritä sutuatiei repartitiei pämäntului in judetul Mure§, ca de altfei §i in alte párti ale Transilvaniei, §i aici au loc la sfär§itul secolului al XlX-lea §i ínceputul secolului XX, 8Ibidem, p. 21. 9lbidem. 10Cf. Ion Luca Ciomac, Despre stärile agrare din Transilvania sub régimül maghiar §i cercetäri asupra situatiei exploatärilor agricole dupä reforma agrarä,Bucure§ti, 1931, p. 27; vezi §i Adalbert Csedö, Reforma agrarä in Ungarla §1 Ardeal, Oradea, 1935. "Vezi V. Ciobanu, lucr. cit., p. 503.
