Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
94 Marisia XXIX mari actiuni ale täränimii , sub diferitele forme, de la refuzul de a lucra pe mo§iile marilor proprietari, pänä la ocuparea conacelor §i alungarea autoritätilor. Aceastä situatie a täränimii fiind agravatä ín anii rázboiului, se manifesta violent din cauza foametei §i a sumedeniei de privatiuni, abuzuri §i samavolnicii ale autoritätilor administrative puse in slujba marilor latifundiari. Actiunile täräne§ti s-e vor intensifica in intreaga Transilvanie, indeosebi inspre sfár§itul rázboiului in aniil918-1919, cänd täranii atacä conacele, alungä grofii, impärtindu-§i bunurile gäsite. Crescänd nemultumirile §i räzvrätirile in toamna anului 1918, Consiliul National Maghiar, care se infiintase in 26 octombrie a aceluia§i an , era obligat sä includä §i in programul säu reforma agrarä, dar n-a trecut de simpla formulare a necesitätii ei12 Din aceastä cauzä, la inceputul lunii noiembrie nemultumirile §i räzvrätirile spontane, neorganizate, ca §i agitatia, au sporit, fiind influentate de dezorganizarea armatei §i intoarcerii soldatilor acasä de pe front, ace§tia cunoscänd indeaproape evenimentele revolutionäre atät din Rusia, in urma declaratiei guvernului acesteia de a impärtii pämäntul täranilor, cät §i evenimentele din monarhia austro-ungarä care se dezintegra. Au loc mari revolte ale täränimii pe domeniile familiilor Teleki, Bornemissza §i Toldalagi, latifundiari cu mari proprietäti in judetul Mure§, actiuni ce s-au generalizat §i pe Valea Mure§ului pänä la Toplita, unde mari domenii detineau familiile Bánffy, Urmanczy, Kemeny, Melik, Societatea Anonimä Forestierä „Industria lemnului” din Reghinul Säsesc §.a. (Doar de la aceasta din urmä vor fi expropiate cca.17 400 iugäre de pädure, о mare parte din zona Toplitei Mure§ului Superior)13. Dacä in alte zone ale Transilvaniei, actiunile täräne§ti au continuat in anul 1919, fiind caracteristice inträrile fortate pe marile proprietäti , impärtirea terenurilor agricole intre tärani cu de la sine putere, pä§unatul cu vitele färä consimtämäntul stäpänului de pämänt, täiatul lemnelor din pädure §.a., in zona Mure§ului Superior, predominant cu economie forestierä, aceste actiuni au vizát in special täierea unor suprafete de päduri §i pä§unatul pe lizierele pädurilor marilor latifundiari. Avänd in vedere situatia Romäniei care se gäsea abia ie§itä din Räzboi, spiritele erau agitate datoritä prelungirii actiunilor de expropriere §i de improprietärire. In Transilvania, autoritäre erau confruntate in plus cu о multitudine de probleme §i aspecte de ordin administrativ, multe posturi din administrate localä de stat fiind incä detinute dacä nu direct de cätre marii proprietari de pämänturi, atunci de oamenii de incredere ai acestora, rämä§ite ale regimului austro-ungar. Exista incä intradevär un numär resträns de functionari romäni calificati, cu competente in ceea ce insemna aplicarea reforméi agrare. Täranii erau insä in mod firesc dornici de a se vedea cät mai repede in posesia pämänturilor pe care le-au lucrat dealtfel in trecut din tatä in fiu §i fäceau dese apeluri la diferite organe, societäti, asociatii, publicatii, ceränd explicatii asupra Légii agrare, asupra felului in care se realiza reforma. Populatia täräneascä romäneascä din zonä, era con§tientä de faptul cä Legea agrarä “cea mai mare reformä §i operä socialä §i naturalä” prin care se urmärea satisfacerea intereselor vitale ale populatiei, era sträns legatä de desävär§irea unitätii nationale, cä färä realizarea momentului unirii ei ar fi continuat sä rämänä sub apäsarea grea a grofilor, baronilor §i altor asupritori. Ei sperau pe bunä dreptate intr-o grabnicä schimbare a situatiei lor economice §i sociale, insä se va vedea cä vor mai avea incä multe obstacole de sträbätut. intr-un memoriu al comunei Toplita, pästrat in arhivele mure§ene, se aratä cä “Nädejdea о mai avem numai in räsäritul nostru, Romania mare, cäci prin reforma agrarä se prevede adevärata noasträ dezrobire din ghearele asupritorilor care sugeau seva vietii poporului nostru cu adeväratä orgie de vampiri...Cimitirul eroilor din comuna noasträ cuprinde pe cei peste 1000 de eroi care 12Terezia §erban, lucr. cit., p. 391. 13V. Ciobanu, lucr.cit., p 507, apud Ernst Wagner, Historisch-statistisches für Siebenbürgen, Böhlau Verlang, Köln, Wien, 1977, p. 99.
