Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
Istorie 263 Lajos,35 ín vederea realizärii lucrärilor de constructu, fiind stabilite conditiile §i obligatiile ce revin celor douä párti. In anul 1906 cei dói arhitecti elaboreazá principalele piese ale documentatiei de arhitecturä (plan niveluri, sectiuni, fatade, etc),36 pänä cätre sfär§itul anului 1907 fiind intocmite §i numeroasele detalii de arhitecturä, decoratii interioare §i exterioare, printre ultimele fiind planurile de amenajare a sälii mari de §edinte §i unele detalii ale holului, inclusiv ale scärilor de onoare, ale celor douä scäri laterale din curtea interioarä, precum §i ale porticului pentru träsuri.37 §i totu§i, pänä la elaborarea proiectelor de executie la scara 1:50, in luna septembrie a anului 1906, cei doi arhitecti prezintä о nouä variantä de proiect, la scara 1:100, cu toate detaliile ce trebuie sä le cuprindä. Cu data de 6 septembrie 1906, este elaborat parterul, iar cu data de 27 septembrie, etajul I, nefiind cunoscute celelalte plan§e care sä completeze documentatia.38 Personalitäti de seamä ale secesiunii maghiare, Komor Marcell (1868-1944) §i Jakab Dezső (1864-1932) sunt principalii discipoli ai arhitectului Lechner Ödön din Budapesta, autorul a§a-zisului „stil” ce-i poartä numele. Colaborarea dinire cei doi arhitecti a durat pänä ín anul 1918, perioadá ín care au realizat numeroase cládiri publice, precum Primäria §i Sinagoga din Subotica (Serbia), Localul de reuniuni din Bratislava, Sanatoriul Liget §i Sanatoriul Park din Budapesta, Opera Popularä din Budapesta, devenitá Teatrul „Erkel”, Teatrul din Deva, Complexui comercial „Vulturni Negru” din Oradea, precum §i Primaria §i Palatul Culturii din Tárgu-Mure§. Au mai proiectat ín anul 1913 pentru Tärgu-Mure§ Teatrul National, pentru amplasamentul pe care ín prezent este situatä Catedrala mare Ortodoxé Románé, insä, din cauza räzboiului mondial, acesta nu s-а mai realizat. Prin plastica generálé mai severä, clädirea Primäriei diferä de lucrärile precedente ale celor doi arhitecti. Programul stabilit de cätre Consiliul ora§ului Tärgu- Mure§ a impus „o solutie clasic echilibratä, inspiratä din modeleie palatelor comunale medievale din Europa: о mare compozitie orizontalä, simetricä, contrabalansatä de о dominantä verticalä, campanila”,39 cu о retragere de la aliniamentul sträzii pentru a se obtine acél spatiu al piatetei. Remarcabile aprecieri privitoare la cládire sunt fácute in continuare de Paul Constantin, 40 care spune: „Constructia de mari dimensiuni, ín forma de „U", a§ezatä ín centrul ora§ului pe patru strázi, nu se mai ínscrie in formula stilului Lechner, chiar dacä pästreazä in cäteva puncte - aticul central §i cele laterale - forme curbilinii, festonate. Caracterul pronuntat transilvänean al monumentului reiese, mai intai, din viziunea generalä mai sobrá, mai aproape de spiritui arhitecturii populare §i cu deosebire al céléi täräne§ti de lemn. Aspectui sever se datore§te atät faptului cä fatadele sunt aproape lipsite de decoratie pänä la coronament, ceea ce prilejuie§te о mai directa exprimare a structurii sale tridimensionale, cät §i, indeosebi a corni§ei generale, zimtate, ce imprimä о infäti§are unghiularä, geometrica clädirii. La acestea 35„Ezen szerződés tárgyaltatott és elfogadttatott Maros-Vásárhely sz. kir. város törvényhatósági bizttságának 1906 évi Julius hó 24-én tartott ülésében 89/6408 jegyzőkönyvi szám alatt”, Ibidem, fiiele 91- 95. 36ANDJ Mure§, Acte tehnice, Pachet LXV (1904-1907), fiiele 8, 12, 17; LXVII (1904.1907) filele3-6, 8-9, 11-12, 14, 17, 117, 124, 127, 138. 37lbidem, Pachet LXIV (1904-1907), fiiele 5-6, 13-17, 22, 31, 35-36, 41, 46, 47, 59, 55. 64-65, 77; LXV (1904-1907), fiiele 2, 13, 19, 36; LXVII (1904-1907), filele 122, 124, 130, 131. 38Ibidem, Pachet LXIV (1904-1907), fiiele 25 §i 78. Din nefericire, cele douä plan§e cunoscute sunt deteriorate aproape in intregime, cu unele Segmente lipsá, fapt ce ne-а Tmpiedecat sä le putem prezenta. Ele constituie etapa premergátoare in elaborarea documentatiei tehnice de executie §i de detaliu, ce se va elabora. 39Paul Constantin, Arta 1900 in Románia, Bucure§ti, Ed. Meridiane, 1972, p. 103-104. AOlbidem, op. cit., 56-57.
