Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
264 Marisia XXIX se adaugä formele piramidale ale acoperi§ului §i ale coifului ascutit al campanilei, precum §i desenui motivelor romboidale ce decoreazä acoperi§ul cu tigle smältuite ca un covor täränesc cu omamente geometrice. La aspectui specific mai contribuie apoi §i motivele florale populare in relief, de ceramicä policromä, aflate in aticuri sau in frontoane, precum cele de la bräul decorativ de la etajul al doilea. Dar poate cä cél mai caracteristic element al compozitiei rämäne campanila, direct inspiratä din forma turnurilor zvelte de clopotnitä ale bisericilor romäne§ti de lemn din Transilvania: de sectiune pätratä, cu balconul mult ie§it pe console §i avänd stälpi ce sprijinä acoperi§ul piramidal ascutit, in sägeatä. Este adevärat cä astfei de turnuri au apärut in arhitectura täräneascä de lemn ca urmare a inräuririlor edificiilor gotice de piaträ. Numai cä, pe de о parte, <asemenea turnuri nu se gäsesc decät in Transilvania> in arhitectura popularä, §i pe de alta <motivul turnului a gäsit о interpretare originalä> la noi”. Fatä de schitele de proiect Tntocmite la 16 august 1905, plan§ele finale, care au stat la baza realizärii clädirii, prezintä totu§i unele modificäri de detaliu, insä pästränd caracteristicele generale initial concepute de cätre cei doi autori. In plan, clädirea T§i mentine forma general dreptunghiularä, cu un rezalit pronuntat in zona centralä a fatadei principale. Turnul - campanila - de sectiune rotundä pänä la nivelul etajului II al clädirii §i pätratä pe tronsonul superior, este situat la coltul dreapta, cum este privitä clädirea. Cele patru laturi ale clädirii circumscriu curtea interioarä, u§or dreptunghiularä. Cele douä laturi mai Iungi ale clädirii au lungimi de cäte 57,50 m, latura principalä, orientatä spre piatä insumeazä 52 m lungime, pe cänd latura posterioarä are 49 m lungime, diferenta provenind de la retragerea de la aliniament a aripii din strada G. Enescu, incepänd din dreptul turnului. La fatada principalä a corpului central se aflä rezalitul, cu märimi de 16,70 x 5,85 m, destinat inträrii de la parter §i sälii de consiliu de la etaj, la rändul säu precedat de porticui träsurilor, cu dimensiuni de 6,70 x 4,0 m. Partea superioarä a porticului este destinatä terasei de la nivelul superior, care, prin intermediul balcoanelor laterale comunicä cu Tncäperile ce märginesc sala festivä. Cele patru laturi ale clädirii, care de aceastä datä nu mai au acele prelungiri de pe latura posterioarä, includ curtea interioarä, a cáréi lungime de la peretii exteriori este de 39,65 m §i de 32,75 m de la capätul casei scärilor de onoare, iar lätimea de 30,00 m de la limita peretilor §i de 16 m de la capetele semicirculare ale scärilor laterale. Dispusä pe patru niveluri: demisol, parter, etaj I §i etaj II, pe toate cele patru laturi clädirea dispune de incäperile destinate birourilor, cät §i anexelor necesare. Pe axa principalä se aflä holul de intrare de la parter, cu scäri monumentale, a cärui solutionare tehnicä §i decorativä este aparte. De aici, prin intermediul coridoarelor Tnchise, se ajunge la incäperile clädirii. Pe cele douä laturi mai Iungi ale clädirii sunt situate cele douä inträri laterale, la rändul lor marcate de un u§or ie§ind. De aceastä datä, intrarea Tn clädire se aflä la nivelul trotuarului, comunicänd direct cu coridorul de legäturä al demisolului §i curtea interioarä. La parter, clädirea are peretii portanti Tn grosimi de 45 §i 60 cm, formele din plan fiind Tn bunä parte preluate §i de etajul I §i partial de etajul II. La coltul dreapta al clädirii, spre strada G. Enescu, dupä cum am mai arätat, se aflä turnul - campanila, ale cärui plan§e de arhitecturä au fost Tntocmite Tn anul 1906, odatä cu cele ale clädirii.41 Turnul are о Tnältime de 53 m la nivelul coifului ascutit §i de 59,50 m la värful sägetii. In Tntregimea sa, turnul are о structurä masivä, cu pereti din beton §i cärämidä, Tn grosimi de 1,50 m la nivelul parterului, 1,35 m la nivelul etajului II al clädirii, iar pe mäsurä ce se Tnaltä se subtiazä pänä la 0,70 m 41АЛ/Ш Mure§, Acte tehnlce, pachet LXVII (1904-1907), filele 14, 15, 16.
