Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
Istorie 247 subordinea palatinului a gränicerilor din Ungaria §i din Transilvania. Observati ce se urmäre§te? Amintiti-vä de jurämäntul pe care l-ati depus! Chiar §i ín cazul cánd diéta ungarä ne-ar garanta actuala constitute printro lege fundamental, aceastä chezä§ie nu ar fi suficientä, deoarece prin aceasta noi nu suntem incä asigurati cä, in cazul unei transformari a constitutiei asemänätoare cu aceea care are loc acum in Ungaria, tocmai acea lege nu arfi abrogata. Din partea unuia §i aceluia§i rege ungar au primit ungurii „bulla aurea” iar sa§ii diploma lor privilegialá de aur, deci unul §i acela§i parlament care a anulat „bulla aurea” poate, ca intr-un timp mai scurt sau mai lung sä declare ,,Andreanum”-ul nostru depä§it de spiritul timpului, §i sä ne anuleze intreaga constitute. Ca urmare, nu avem voie sä ne expunem la pericolul ca ni§te sträini neaveniti sä poatä delibera §i dispune asupra sortii natiunii. De aceea „Nu Uniunii!” Ungurii §i secuii doresc cu orice pret sä se uneascä. ín acest mod alianta trinationalä este dizolvatä, desfiintatä, iar noi deciarám natiunea noasträ de sine stätätoare §i ne supunem direct regelui ungar, care nu poate fi altul decät impáratul austriac. Luati exemplu de la tovará§ii no§tri de destin croati §i admirati-le autonómia §i atitudinea, demná de un popor liber, ре care о adoptä fatä de Ungaria! Ei §i-au dat seama cä unirea lor cu Ungaria nu le va aduce nici un folos, de aceea doresc sä fie repu§i in vechea lor stare din care au fost sco§i de cätre agitatiile stäruitoare ale ungurilor, care i-a adus aproape de disperare. О uniune sub conditia mentinerii nationalitätii noastre, a Constitutiei municipale §i a limbii, este un non-sens, cäci asta nu este uniune. Ungurii fac aceastä promisiune exclusiv pentru ca noi sä acceptäm uniunea, insä de fapt ei nu au deloc intentia de a recunoa§te acele conditii, §i nici nu este de a§teptat acest lucru, tinänd cont de atitudinea lipsitä de orice considerate, cäci ei pretind о uniune stränsä. Tocmai de aceea, din partea noasträ: „nu uniunii”. Vai de jalnicii frico§i §i la§i care spun: „impotrivirea noasträ nu folose§te la nimic, noi trebuie sä acceptäm uniunea”. Cine „trebuie”? Sclavul, care nu are vointa liberä. Cu sigurantä cuväntul rutinos „trebuie” nu a fost näscocit de un om liber. De ce trebuie? Oare nu suntem oameni liberi? Cine vrea, cine poate sä consträngä un popor liber? Eu íntreb mai departe: avem noi nevoie Tntr-adevär de uniune? Oare forta fizicä §i moralä a poporului nostru a decäzut ín asemenea mäsurä Tncät noi avem nevoie de protectie sträinä, de ajutorul ungurilor pentru mentinerea constitutiei §i nationalitätii noastre? Sä nu mai fim in stare sä cäläuzim mai departe, prin fortele noastre, propria colectivitate, care timp de 7 secole a fost mentinutä cu ajutorul lui Dumnezeu §i prin cärmuirea fermä a strämo§ilor no§tri, in fata presiunilor nenumäratelor adversitäti interne §i externe? Dacä ne afläm, in acest din urmä caz, cänd cäutäm uniunea cu Ungaria din släbiciune internä, atunci s-а sfär§it cu poporul nostru, cäci atunci noi nu mai suntem demni de libertätile §i realizärile pentru care tatii no§tri §i-au riscat averea §i viata, ca sä ni le transmitä nouä nevätämate. Numai atunci ni se face, chipurile, о binefacere cänd suntem pe cale de a ne duce de räpä. Totu§i, slavä Domnului! nu ne afläm in aceastä situatie. Sufletul poporului nostru este incä proaspät §i nobil, el nu §i-a pierdut forta sa creatoare. Constitutia noasträ se infäti§eazä, de secole, de a§a naturä incät nu am avea nimic de cä§tigat prin anexarea noasträ la Ungaria; eu mä gändesc la sistemul in sine. Neajunsurile care s-au furi§at in acest sistem le putem indepärta, §i le vom indepärta cu propriile noastre puteri, deoarece poporul nostru a inteles cerintele timpului prezent §i le va satisface. Pentru acestea nu avem nevoie de parlament ungar. „Unio trium nationum” Tntelegere din anui 1437 (n. t r)
