Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
246 Marisia XXIX vegheati, sä luptati §i sä muriti pentru bunästarea poporului, pentru ca voi sä vä purtati cu poporul precum о pretind näzuintele sale de fericire, ca voi sä actionati dupä obligatii §i dupä propria con§tiintä, pentru ca voi sä puteti da oricänd socotealä dreaptä poporului vostru in fata scaunului de judecatä a istoriei despre activitatea voasträ Pentru ca fiii vo§tri sä nu-§i lege propria nefericire de sufletul vostru, §i pentru ca nepotii vo§tri sä nu-§i arunce blestemele la mormäntul vostru, deja, íntr-о limbä sträinä. Uniune! Uniune! Uniune! se aude strigándu-se in multe párti. Insä eu intervin cu voce tunätoare: Nu uniunii! Nu uniunii! Nu uniunii! §i sä repete dupä mine: Nu uniunii! fiecare dintre cei care au mo§tenit mäcar о picäturä din sängele curat, pur al tatilor no§tri, fiecare dintre cei cärora sängele le circulä mai repede prin vene la auzul cuväntului ’’german”, fiecare dintre cei care nu doresc sä-§i atragä blestemul demn de un trädätor de tarä, repetä dupä mine: Nu uniunii! §titi ce Tnseamnä aceste 5 litere (Union)? Ele nu inseamnä nimic altceva decät: poporul säsesc sä se predea in virtutea acesteia, färä luptä, bunului piac al ungurilor, sä a§tepte de la generozitatea ungurilor tot ceea ce a posedat secole de-a rändul, tot ceea ce posedä in prezent, de fapt §i de drept ,tot ceea ce el va poseda de drept, pe vecie, ceea ce lui nu-i poate räpi cu forta nici ungurul §i nici románul, atät timp cät noi in§ine nu vom ridica mäna pentru a ne sinucide. Acélé litere nu inseamnä nimic altceva decät: noi inline contribuim la situatia ca peste 50 de ani, in aceastä regiune sä nu mai räsune nici un glas in germanä, ca in scurt timp nici о melodie germanä sä nu-§i mai trimitä spre cer dulcile §i binecuväntatele sale tonuri, ca datina, arta §i §tiinta germanä sä degenereze §i sä disparä, ca germanul transilvänean sä fie asimilat de unguri sau romäni iar fructele härniciei sale sä fie mo§tenite de cätre sträini. §i toate acestea datoritä Uniunii! Toate acestea sunt fleacuri, nu-i a§a? Vä intreb pe voi, toti cei care vorbiti despre uniune, ati reflectat serios cu cine vreti voi sä conveniti uniunea? Cu ungurii? Priviti spre istoria secolelor scurse, precum §i spre cea a ultimelor douä diete trecute. Nu s-а gravat incä adänc in sufletele voastre, avertismentul: nu te increde in oricine? Cänd a voit ungurul cu adevärat binele sasului, cänd a fost prietenia sa cätre sas sincerä? Numai atunci cänd el s-а aflat ín pericol, atunci cänd el se refugia indärätul solidelor ziduri ale ora§elor §i cetätilor säse§ti? Cui trebuie sä firn recunoscätori cä tezaurul libertätilor §i privilegiilor noastre s-au transmis ca mo§tenire asupra noasträ, múlt mai u§or? Cui altcuiva decät natiunii §i atitudinii prietenoase a natiunilor conlocuitoare, unde noi insä am avut un cuvänt important de spus. íntr-adevár, nu avem voie sä eredem cä ace§ti 700 de ani de prietenie a ungurilor cätre sa§i s-au putea schimba peste noapte, chiar §i atunci cänd hotärärile ultimului parlament ungar par a fi foarte generoase, chiar §i atunci cänd ei promit pästrarea nationalitätii §i a limbii, - §i nu considerä ca о legäturä mai stränsä intre Transilvania §i Ungaria sä constituie un obstacol in aceastä privintä - nu avem voie totu§i, sä ne läsäm momiti pentru uniune. Cäci in ce rezidä garantia unor astfei de promisiuni? Oare nu se aflä in prezent, toemai Ungaria in cea mai mare confuzie? Cine poate prezice care va fi soarta Ungariei in viitorul apropiat? Cine ne poate garanta cä Ungaria nu pregäte§te cumva, deja, reactiuni sau, prin anumite idei §i intentii de rupere totalä de Austria i§i sapä propriul mormänt? §i oare prin cäderea ei nu ne va trage §i pe noi in präpastie, prin intermediul uniunii? Cei care a urmärit evolutia evenimentelor in cursul istoriei va ghici cu u§urintä incotro tintesc näzuintele §i realizärile vijelio§ilor : minister (cabinet) propriu, solicitarea specialä pentru minister de räzboi §i de finante, proprii, expulzarea tuturor trupelor nemaghiare §i reintoarcerea in Ungaria a tuturor trupelor maghiare, punerea in Se face referire la ridicarea mäinii Tn dietä pentru votarea uniunii (n. tr.) Aici se potrive?te cuväntul ’’revolutionarilor”. insä Th. Fabini evitä sä foloseascä aceastä caracterizare (n. tr)
