Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)

Patrimoniu

218

Marisia XXIX

rector Gooß, a con-rectorului Schuster §i a lectorului prim §i actuar Teutsch ín felül urmätor: a observat de la ínceput cä reclamantii, §i printre ace§tia in mod special о calfä de legätor de cärti (Wasman) ii insulta in mod deosebit pe elevi, iar el insu§i mai cu seamä, a fost numit mägar de cätre acéla. Dupä repetate insulte injositoare adresate unor gimnazi§ti, s-au deplasat dói retori din umbrarul hlamidatilor* la calfa de legätor de cärti pentru a-i pune in vedere cu vorba bunä, sä inceteze insultele sale. Acesta nu a tinut cont de cei doi ci, dimpotrivä, a azvärlit cuvinte necuviincioase la adresa unuia dintre hlamidatii care s-au deplasat la el, drept pentru care cél vizát s-a infierbäntat §i i-a dat о palmä*. Acum, calfa de legätori de cärti merge direct la Theodor care se afla in apropiere (singur, inarmat cu un baston). Theodor voia sä discute cu el in legäturä cu insulta mai sus-mentionatä pe care i-a aruncat-o lui personal. ín timp ce Theodor se apärä de atac reträgändu-se din imbulzealä, nimere§te calfa cu о primä loviturä in frunte. insä subit, Theodor se simte prins dindärät §i intr-un moment atacatorul säu il apucä de beregatä (ceea ce calfa neagä: „nu am pus mäna pe nimeni”). Theodor s-а eliberat singur din mäinile legätorului de cärti §i pentru a se feri de acéla care incä il urmärea, s-а retras lovind intre timp cu bastonul. ín aceste imprejuräri au cäzut loviturile 2 §i 3 pe teasta calfei. Deja la a doua loviturä a inceput sä curgä sängele. ín cele din urmä, cele douä grupuri au fost despärtite iar ränitul impreunä cu tovarä§ii lui s-au prezentat in fata rectorului in calitate de reclamanti. Din audierea efectuatä pare sä rezulte cä pretextul pentru acest nepläcut incident a provenit de la chipiile hlamidatilor care deja de multä vreme au reprezentat cauzä de frictiuni intre elevi §i mentionatele calfe de legätori de carte, deoarece ace§tia au dórit dintotdeauna sä poarte asemenea chipie. De asemenea rezultä diferente considerabile intre declarable reclamantilor §i cele ale pärätilor (spre exemplu mai sus*) astfei incät pentru aflarea cät mai rapidä a adevärului, au fost convocati in aceastä dimineatä martorii ca sä dea declaratii nepärtinitoare referitoare la eveniment.

Mie mi s-а pärut cä partea pärätä este intr-adevär vinovatä insä nici pe departe atät de culpabilä precum apare aceasta inaintea celorlalti membri ai consiliului profesoral; astfei eu i-am apärat in mod aproape exclusiv §i am cäutat sä le pregätesc о sentintä bländä §i sper de asemenea cä martorii nepärtinitori nu vor prezenta evolutia evenimentelor in defavoarea studio§ilor. ín privinta sentintei se pare cä in special domnul director adjunct Schuster - acum о persoanä influentä - care este nemultumit la culme de gimnazi§ti, vrea sä insiste pentru о pedeapsä exemplarä. De asemenea altor cätorva persoane nu le-ar displace sä voteze pentru pedeapsa corporalä (färä exmatriculare) a vinovatilor. Mie mi se pare regretabil faptul cä de la plecarea mult stimatului domn director Schuller care a cäutat sä stimuleze mai mult sentimentul de onoare al elevilor, conceptia eficacitätii mai sporite a sistemului bätului a gäsit sustinätori infläcärati in Gimnaziu.

Sä binevoiascä Domnia Voasträ sä audä cu exactitate de la Theodor incä odatä intreaga desfä§urare a faptelor §i sä binevoiascä а-mi aduce la cuno§tintä opinia §i convingerea formatä despre acest caz; aceasta va avea pentru mine о influentä covär§itoare in adoptarea unei anumite pozitii cu prilejul §edintei consiliului profesoral care va pronunta sentintä. De altfel din cäte §tiu, nu s-а fäcut cunoscutä incä nici о veste printre gimnazi§ti despre conduita pe care membri consiliului profesoral au adoptat-o in §edinfa lor. ín cazul in care s-ar mai produce vreun pas important in mentionata chestiune in timpul vacantei ce stä sä inceapä, nu voi intärzia sä о in§tiintez pe Domnia Voasträ.

Pe längä complimentele mele cätre scumpa doamnä sotie mä iscälesc cu adäncä considerate, al Domniei Voastre cél mai umil serv §i veri§or,

Denumirea provine de la haina, lungä, numitä hlamidä (din Ib. francezä, preluatä din Ib. greacä, „chlamyde”) pe care о purtau elevii din treapta inferioarä de la gimnaziile säse§ti. Elevii din treapta superioarä purtau о hainä scurtä numitä „toga”, fapt pentru care erau denumiti togati.