Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Patrimoniu
212 Marisia XXIX Universitatea säseascä a räspuns Apelului Adunärii nationale germane de la Frankfurt §i a trimis acolo о micä deputätie cu caracter semioficial, de reprezentare a germanimii din Transilvania. Comesui sa§ilor, Franz Salmen, a insärcinat-o sä predea un Memoriu parlamentului íntrunit ín Paulskirche din Frankfurt. Asociatia gimna§tilor din Sibiu a organizat о serbare ín ziua de 18 mai, dedicata deschiderii parlamentului german. ín acest cadru, lui Theodor Fabini i-a fost íncredintatá sarcina de a duce ín Germania §i de a räspändi acolo mesajul gimna§tilor transilváneni adresat gimna§tilor germani. El a plecat la drum ínsotind delegatia säseascä. A fost martor ocular al „revolutiei din mai”, de la Viena. La 29 mai a cälcat pe pämänt german. La Leipzig s-а intälnit cu conationalii säi, printre care se afla §i főstül säu coleg de la gimnaziul din Sighi§oara, Fritz Müller. La sfär?itul lunii iunie, Theodor Fabini se afla din nou in tarä. Tatái säu, Joseph, ar fi dórit ca Theodor sä petreacä mai mult timp la rudele lor din Pesta. Presimtea, parcä, pericolul care ÍI pändea pe fiul säu in Transilvania. Theodor era insä stäpänit de dorinta de a se implica §i mai mult, de pe pozitii conservatoare, in mi§carea säseascä. La jumätatea lunii iulie 1848, el a publicat apelul intitulat „Cätre tineretul säsesc” prin care chema tinerimea säseascä la о intrunire la Media§. Circa 200 de tineri s-au adunat la intälnirea desfä§uratä intre 13-16 august. S-а constituit un comitet din care fäceau parte §i fratii Theodor §i Johann Fabini. Impreunä cu cei prezenti, s-а hotärät infiintarea Uniunii tinerilor germani din Transilvania („Deutsches Jugenbund in Siebenbürgen”). ín calitate de pre§edinte al uniunii a fost ales pastorul St. L. Roth. Theodor Fabini a indeplinit calitatea de secretar a nou infiintatei organizatii. Scopul declarat al noii organizatii a fost promovarea specificului national al germanilor transilváneni prin sprijinirea instructiei, a educatiei §tiintifice, a culturii §i a gimnasticii in rändul sa§ilor. De altfel, ín una din zilele íntrunirii, au fost prezentate demonstratii ale unor gimna§ti, pe terenul de gimnasticä amenajat de Johann Fabini, profesor, ce préda gimnastica la Gimnaziul din Media§. Adunarea tinerilor sa§i de la Media§ nu a cunoscut etape ulterioare. Uniunea nu s-а mai íntrunit §i nu a desfä§urat alte activiäti. ín toamna anului 1848, pe fondul agregárii taberelor adverse §i a declan§árii rázboiului civil in Transilvania, Theodor Fabini s-а implicat din nou, de aceastä datá cu mai multá fermitate, ín organizarea gärzii nationale säse§ti din Richi§. El a condus ceata de sáteni mobilizati („Landsturm”) a localitátii. Aceasta s-а ata§at armatei imperiale a generalului Gedeon, aflatá ín mar§ spre Tärgu Mure§. Theodor s-а aflat, deci, ín tabára de la Tärgu Mure§ dupä ocuparea ora§ului de cätre imperiali, la 5 noiembrie 1848. Nu este exclus ca el sä fi fost desemnat ín deta§amentul de gardi§ti sa§i pe care generálul Gedeon l-а dispus pentru paza §i asigurarea integritási Bibliotecii contelui Teleki. Fabini frecventase biblioteca cu un an ín urmá, in calitate de cancelist la Tabla Regeascä. La sfär§itul lunii octombrie, comandamentul militar general ín íntelegere cu Universitatea säseascä, au hotärät infiintarea unui a§a-numit „batalion de vänätori säsesc” („das sächsische Jägerbataillon”). Theodor Fabini §i-a anuntat autoritätilor civile intentia de a se inrola voluntar in batalion, chiar din Tärgu Mure§. Fratele säu mai mic, Ludwig, aflat in ultima clasä gimnazialä la Sighi§oara, §i-a anuntat, de asemenea, participarea. Cei doi frati s-au prezentat impreunä in tabära batalionului, organizatä la Turni§or, längä Sibiu.Theodor a fost repartizat companiei a 5-a in calitate de plutonier iar Ludwig a ajuns la compania a 6-a §i a primit functia de §ef de patrulä sau de grupä. Competenta de a distribui functiile de conducere in cadrul batalionului a revenit Universitätii säse§ti. Cei doi frati Fabini au fost in mod nepläcut surprin§i de neregulile constatate in organizarea batalionului. Theodor, in special, a fost dezamägit de faptul cä nu i s-а alocat о functie de locotenent. íi scria nemultumit tatälui säu: „dacä a§ fi bänuit ce fei de inconveniente mä a§teaptä aid, m-a§ fi gändit de douä ori inainte de a mä inrola”51. Theodor a pronuntat cuvinte de desconsiderare la 51Dr. Richard Schüller, op. cit. p. 51.