Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 179 garanta Romäniei situatiunea §i forta de rezistentä necesarä spre a-i da putinta sä-§i ímplineascá misiunea de interes general european”. §i concluzioneazä Lupa§, gándind la viitorul natiunii sale, finalitatea anularii dictatului este „...sä dea acestei santinele rari, misiunea sa istoricá ce a ínteles sä §i-o asume cu toate riscurile §i sacrificiile,” prin refacerea tärii.31 Reia téma Transilvaniei in conferinte tinute la Sibiu, ín anii refugiului, „ín cadrul geografic §i ritmul istoriei romäne§ti”, ca „centru vital al romänismului”, in conditiile in care se constituie ca „element de stabilizare §i de apärare etnicä”, concomitent cu „afirmarea propriei personalitäti a statului” §i „forta de rezistentä a populatiei autohtone”, facändu-se, evident, trimiteri la diversele aspecte ale evolutiei interbelice, in care se evidentiazä aspectele esentiale ale unitätii32. ín lucrärile lui Lupa§, se mentioneazä, valorificarea Principatului transilvan, despärtit de Ungaria protestantä, dar ostii Ungariei habsburgice, catolice, interpretare care a fäcut carierä, §i a devenit, oarecum, doctrina istoriograficä oficialä. A fost prezentatä §i in manuale, cu sublinierea momentelor de colaborare cu Principatele transcarpatice, färä sä deranjeze cä principii §i clasa politicä erau de altä etnie §i confesiune33. Ca román din zona Sibiului, loan Lupa§ a venit in contact cu sa§ii §i, ca §i alti intelectuali romäni §i §i-a arätat admiratia pentru härnicia §i dexteritatea economicä, ca §i fatä de organizarea, solidaritatea §i propensiunea lor pentru culturä. Admite influentele säse§ti asupra romänilor - cum este prima §coalä romäneascä din Scheii Bra§ovului. Aculturatia realizatá a fost beneficä in ceea ce prive§te introducerea limbii románé in bisericá, in urma tentativelor misionare ale sa§ilor luterani (care nu au avut succes pe plan religiös) §i considera naturalä aculturatia in perioada de inceput a „oricärei culturi nationale.” О istorie romäno-centricä este imposibilä. Uniformizarea civilizatiei a remarcato de timpuriu, evidentiind un palier de manifestare „de sus” §i cel popular. „Clasele dirigente §i mijlocii chiar /.../ au cam acela§i trai, se imbracä ín acela§i fei §i au acelea§i tendinte, apropierea este facilitatä de perfectionarea mijloacelor de comunicare”. „ Päturile de jos ale poporului detin Volkgeist-ul, §i „pästreazä nealterate notele distinctive ale caracterului national, in poezia §i arta popularä, ca §i in manifestärile lor de viatä”. A urmärit constant manifestärile culturale ale germanilor ardeleni, pe care uneori le recenza §i in general le aprecia elogios. Este §i cazul activitätii lui Friedrich Teutsch, „savant de seamä”, singura rezervä ре care о avea fiind accea cä nu este suficient informat asupra bisericii románé. Prezenta lui Stephan Ludwig Roth in istoriografia romänä se datoreazä lui Lupa§, care i-a dedicat un studiu special §i l-а mentionat in manualele sale de istorie, perpetuate cam in acela§i spirit in manualele actuale. Dincolo de pretuirea sincerä pentru marea personalitate a lui Ludwig Roth, actul constituia §i ocazia unei demistificäri a revolutiei maghiare de la 1848. Evidentiazä §i alte aspecte, astfei cä, in istoria sa bisericeascä din anul 1917, aratä cä in satele säse§ti, incä din secolul al XVIII-lea, s-а inceput un fel de prigonire a locuitorilor romäni („un pronuntat exclusivism de rasä”), in virtutea cärui fapt sa§ii privilegiati barau accesul romänilor in practicarea meseriilor. impreunä cu alti intelectuali, colaboreazä la un tratat polemic, lucrat in special de Silviu Dragomir, „Contributiuni istorice privitoare la trecutul romänilor de pe Pämäntul Cräiesc”, Sibiu, 1913, in care, pe längä reflectarea trecutului §i orgoliului ränit al romänilor se gäsesc referinte concrete, privitoare 31 I. Lupa§, Fazele istorice..., p. 60-63. 32 I. Lupa§, Transilvania in cadrul geografic §i ritmul istoriei romänilor (in Ib. Italianä), Edit. Toroutiu, Bucure§ti, 1941, p. 3-71 §i Idem, Importanta istoricä a Transilvaniei ca centru vital al romänismului, Sibiu, Edit., „Cartea Romäneascä din Cluj", 1943, p. 4-13. 33 L. Boia, Istorie §i mit in con§tiinta romäneascä, Bucure§ti, 1997, p. 145, apud R, Ardelean, op. cit. , p. 319-320.
