Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
178 Marisia XXIX Avánd ca punct de plecare dilema rankeanä - nu se poate intelege istoria universalä, färä о cunoa§tere corespunzätoare a unui spatiu finit - §i in istoriografia noasträ s-а manifestat polemica in jurul centrismului (factor intern, romänocentrism, respectiv preponderenta factorului extern). ín 1900, I. Bogdan admitea preponderenta factorului (factorilor) externi. Cu tot respectui pentru el, Lupa§ formuleazä rezerve, in legäturä cu dependenta directä §i excesivä a dezvoltärii istorice de trecutul altor popoare. „Influentele externe au fost adaptate imprejurärilor speciale, asimilate §i transformate potrivit cu necesitätile de viatä ale neamului §i statului”. Despre institutii, nu se poate spune cä au fost doar „un slab reflex al celor apusene”, ci „rezultate fire§ti ale procesului de contopire intre componentele mo§tenite, aläturi de cele occidentale, dar §i räsäritene §i meridionale”. Istoricul, cercetänd un spatiu determinat, urmäre§te un criteriu extern §i altul intern. Primul indrumä spre perspectiva „de sus”, care estompeazä liniile (existentialen.n.). Teritoriul organic-cultural, in schimb, cere respectarea formelor specifice individuale.28 Plecänd de la nivelul de bazä, al istoriei locale, Lupa§ pledeazä (sub aspect §tiintific §i metodologic, dar §i ca postulat pedagogic, pe de altä parte) - problemä prezentä in „Conferinta pentru programele analitice ale §colilor secundare”(1928) - pentru valorificarea istoriei locale, ca punct „de mänecare”,dar §i „temelie fireascä a istoriei nationale”, in contextui legäturii organice intre istoria nationalä §i cea universalä. Era inceputul abordärii mai profunde a spatiului istoric, plecänd de la realitätile durabile, cu scopul de a sesiza elementele de unitate a lumii romäne§ti. Ajunge la о concluzie aparent paradoxalä,cä istoria lumii se cuvine integratä in cea nationalä, nu invers, deoarece istoria nationalä comporta finalitate practicä. Analiza exactä (sistematicä) a fenomenelor istorice se cere completatä cu evidentierea relatiilor corespunzätoare, avertizänd §i asupra pericolelor tratärii simplificatoare29. Exprimändu-§i dezacordul cu I. Bogdan, vizavi de metoda folositä aratä cä „metoda comparativä, aplicatä uneori prea sever, (face ca) cercetärile acestei §coli par a micfora intrucätva importanta intrinsecä a trecutului romänesc, a§ezändu-l prea de multe ori ín functie directä §i exclusivä de acéla al popoarelor vecine.”30 ín investigarea istoriei Transilvaniei, pentru perioada austriacä (exceptie perioada lui losif al ll-lea), cänd vorbe§te despre lungul martiraj al populatiei non-catolice, dar §i pentru anii dualismului (nu doar prin prisma experientei personale, condamnare in 1908 la inchisoare ca §i deportarea in lagär in anul 1916 §i domiciliul obligatoriu), subliniazä caracterul nefast al compromisului, nu numai pentru romäni, ci pentru toti nemaghiarii, ca о „adeväratä nenorocire a Monarhiei habsburgice”, reluänd aprecierea istoricului austriac Heinrich Srbik. Adversitatea oficialitätilor maghiare fatä de interesele categoriilor socioprofesionale producätoare se ilustreazä §i cu märturii ale unor istoriei maghiari, cazul lui Malnassy Ödön, autor al unei istorii a Ungariei, sau a lui Szadescky, in legäturä cu pauperizarea §i emigrarea seeuilor la sfär§itul secolului al XlX-lea §i inceputul celui urmätor, mäsurile autoritätilor ”... in curs de 50 de ani, (au adus) múlt mai multä pagubä decät folos”. Se subliniazä orientarea nefireascä a politicii economice a guvernelor budapestene (politicä comercialä agresivä, inclusiv consecintele räzboiului vamal cu Románia (1886-1892) care au determinat deplasarea seeuilor in Regatul Romäniei- n.n.) §i totodatä se aratä consecintele nefaste ale lichidärii autonomiei Transilvaniei. Din punctui de vedere al interesului national romänesc, in anul 1943, aratä cä...numai prin completa reintregire a Transilvaniei in cadrele Statului Román, se poate repara nedreptatea sävär§itä la 30 august 1940” §i, in acest context citeazä opinia unui specialist german, Alfred Maleschoffsky, care aratä cä „...numai stäpänirea teritoriului transilvan ii poate 28 AI. Zub, op. с/f., p. 130. 29 C. Kiritescu, Momente din campania metodelor in istorie, Tn „Omagiu lui loan Lupa§ la implinirea västei de 60 de ani”, Bucure§ti, 1943, p. 414. 30 I. Lupa§, Dezvoltarea istoriografiei románé in Transilvania in secolele al XVIII-XIX lea, ín I Lupa§, Serien alese, volum I, 1977, p. 130.
