Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
168 Marisia XXIX Astfel, el militeazä energic in favoarea infiintärii „creditului agricol” §i reu§e§te sä invingä opozitia de care se izbe§te proiectul säu de lege cu privire la repausul duminical. in cursul dezbaterilor Parlamentäre, fiind acuzat cä acest proiect ar avea un caracter vádit socialist, Aurelian räspunde cu multä fermitate: „Se combate acest proiect de lege cä ar fi socialist [...]. Cuväntul socialist nu inspäimäntä pe nimeni deoarece astäzi este о pornire generálé pentru ameliorarea stärii celor mai íncercati de soartä §i imprejuräri”2020. Era exprimatä in acest chip opinia sa mai veche cu privire la natura §i cauzele mi§cärilor muncitore§ti tot mai ample §i puternice. „Cei care nesocotesc neastämpärul claselor muncitore§ti - scria Aurelian - cei care §i-au Tncrederea in fortä pentru a pástra lini§tea §i ordinea dovedesc cä nu cunosc cele petrecute in dezvoltarea economicä §i socialä a omenirii. Nu existä fortä materialä care sä poatä impiedica realizarea ideilor mari, cänd acestea sunt expresiunea aspiratiilor juste §i legitime ale unei intregi clase”20 21. Faptul cä in ultima perioadä a vietii sale P. S. Aurelian a acordat atentie märitä problemelor agriculturii, initiind chiar el, pe lángé altele, proiectul de lege pentru infiintarea „Casei Rurale”, a putut sä creeze impresia cä el revenea astfel la vechile preocupäri. S-а incercat chiar sä se impartä activitatea sa in trei perioade distincte, in prima §i ultima predominänd interesül pentru agriculturä §i starea täränimii, cea de mijloc, mai indelungatä, fiind exclusiv consacratä luptei sale pentru industrializarea tärii22. In realitate insä, P. S. Aurelian a acordat aceea§i atentie ambelor Probleme, iar dezvoltarea industriei reprezenta in conceptia sa о conditie prealabilä de ridicare а agriculturii, ca §i a tuturor celorlalte sfere de activitate social-economice. О indelungatä §i rodnicä activitate a desfä§urat Aurelian §i in sänul Academiei Romane. Ales cänd nu implinise incä 38 de ani, el a condus Sectia §tiintificä, a fost vicepre§edinte in repetate ränduri §i, la urmä, pre§edinte al inaltului for al culturii románé. A sustinui alegerea unor női membrii titulari §i corespondenti din rándurile economi§tilor §i agronomilor. Cu toate cä a fost, nu о datä, ministru §u intr-un timp s-a aflat §i in fruntea guvernului tärii, era un om de о rarä modestie. Privit in ansamblu, pentru neobosita sa activitate pe diverse planuri, P. S. Aurelian a fost caracterizat in modul cél mai potrivit de cätre Ion I. C. Brátianu, care a putut sä afirme cu deplinä indreptátire: „Numele lui Petre Aurelian va rämäne pururi legat de rena§terea noasträ economicä. El a pus temelia invätämäntului nostru agricol §i a contribuit puternic la organizarea intregei noastre economii nationale. Prin studiile sale, cu vorba, cu pana §i cu fapta, Aurelian a luptat pentru a deschide noi cäi activitätii ?i energiei romäne§ti. in aceastä actiune n-a fost mänat de dórul succeselor trecätoare, ci a urmärit cu räbdare calea sänätoasä §i sigurä a muncii incordate, in care modestia se intrecea cu perseverenta. Activitatea sa era insufletitä, de douä mari idei, de un democratism sincer §i de un nationalism cald I”23. La un an dupä moartea sa, tot in revista fondatä de el, va apare un studiu mai amplu consacrat marelui economist §i patriot, arätändu-se, printre altele, cä a fost „un om de fapte §i de actiune, ordonate de un judicios spirit §tiintific. Opera lui Aurelian, ca om politic §i ca economist, va rämäne un monument necontestabil in dezvoltarea economicä a tärii, iar numele säu a cä§tigat un loc de onoare in Pantheonul Gloriei tärii”24. 20 „Monitorul Oficial”, Dezbateri Parlamentäre. §edinta din 27 ianuarie 1897. 21 „Economia Ruralä”, nr. 17-18/1893. 22 Analele Ateneului Román, Cuväntarea prof. Gh. Ta§cä pentru comemorarea lui P. S. Aurelian, 1934. 23 Revista „Economia Nationalä”, P. S. Aurelian - omul §i opera, nr. 1/1909. 24 „Economia Nationals”, nr. 1/1910.
