Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
Istorie 153 care se umpleau vasele cu apä, necesarä celor aflati Ia munca cämpului. $ipul Chimului e un izvor, situat ín amontele terenului respectiv. §tiob (Valea §tiobului) pare a fi unul din cele mai vechi toponime de Ia noi. Primul component, vale, este arhicunoscut in zonä §i in tot ardealul romänesc, ca §i ín cazul altor etnii europene, de la sanscritul valie, pänä la aglo-irlandezul Valley. (Liviu Suciu). In zona Orä§tie existä о “Vale a §tiobului”, dar §i un §tiuburoi, la fel §i ín satui Corne§ti, de längä Tärnäveni, pe coasta dealului Zumal. i§i au originea intr-un izvor puternic, permanent, cu ape de baut de bunä calitate. Derivatia ar fi: §tiob-§tiobure-§tiubure§tiuburoi. ín Moldova, §tiobul este о co§nitä primitivä pentru stälpi, fäcutä din triunghiuri de copac retezat §i scobit (eventual scorburä). Era, probabil, cea mai veche forrná de vas de lemn. Ín vechime, la muncile cämpului, apa se ducea Tn ulcioare in ulcioare de lut, Tnsä, fiindcä se spärgeau u§or, se foloseau §tioburile. Valea §tiobului vine de la un izvor, §tiob, aflat §i azi in partea de sus a Välcei. Tätarnita- este un etnonim, situat in zona Tärnäveni in douä puncte distincte. Indicä prezenta acestei etnii, a§a cum toponimul Be§ineu (azi Valea Izvoarelor), situat nu de parte de Tärnäveni, dar §i Be§ineu - Seca§el, längä Blaj derivä de la pecenegi (“pägäni”, dargrafia (traducerea) maghiarä este Besenyő, säse§te Heydendorf.19 Urmärindu-se realitatea toponomicä- academicianului §t. Pascu, argumentul etno-toponimic aratä, pentru comitatui Alba prezenta romänilor- din totálul de 33 localitäti (sec. al XlV-lea - al XV-lea) in 22 localitäti (deci 66,66%, prezenta sa§ilor in 6 localitäti (18%, 18%), 1 localitate cu bulgari colonizati §i una nu are precizatä componenta etnicä a populatiei, maghiarii fiind prezentati in trei localitäti (9.09%). in comitatui Tárnává, din 15 localitäti consemnate, nume romäne§ti au 6(40%), 3 localitäti (20%) nume maghiare, 4 au populatie säseascä (26,6%) 1 särbeascä, dar fenomenul se intälne§te §i in scaunele secuie§ti Mure§, Odorhei, Ciuc §i Trei Scaune ( se include §i un toponim semnificativ, Säsäua§i (Zazfalu), la dr. Th. Nägler). Dupä aceste documente- un numär, se precizeazä- acad. §t. Pascu sunt pierdute, о parte nu se cunosc, insä circa 80% din satele al cäror nume este insotit de precizarea etnicitätii populatiei sunt romäne§ti, restul reprezentänd localitäti locuite de etniile conlocuitoare.20 “Voievodatul Transilvaniei” toponime derivate din antroponime §i din apelative, atät in comitate, cät §i in districte §i scaunele secuie§ti §i säse§ti. Denumirea Tätarnita se intälne§te, deci, la Tärnäveni in cartierul Bozia§ (respectiv, zona limitrofä), dar §i in vecinätate, pe Tárnává Micä, intre Tätärlaua §i Boian este о “cale a tätarilor”, in marginea pädurii bäträne de fag §i a pä§unii, in dreptul podului Galionului, derivat de la numele dat acestui neam mongol in zona gurilor Dunärii.21 Etimológia numelui “Tätarnita” provine din slavonä, cu terminatia-ita, ca §i: tainitä, clopotnitä, bolnitä (spital), crästelnitä, etc. Tätarnita este un “loc cu tätari”. Ambele tätarnite par a fi locuri de veghe, file ale o§tilor tätare, in atacurile lor spre vest, sau posturi de pazä, din perioada cänd Cetatea de Baltä era domeniu al domnilor Moldovei, iar lefegii tätari supravegheau douä drumuri importante: cel dintre Valea Mure§ului §i Media§ (la Bozia§), respectiv cel de pe drumul sárii, intre Оспа Mures? §i Media§ (Tätärlaua). Cum un toponim se creazä in timp se pare cä ultima variantä este mai plauzibilä, pärcalabul de la Cetatea de Baltä putea avea in subordine refegii tätari. Cä au stationat mai mult timp, dovada este §i persistenta, dar §i numärul destul de mare de nume de familie Tätari sau Tätaru, al cärui centru de roire pare a fi vechea 19 §t. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, volumul II, p. 463 §i 466; inclusive pentru Secä§el-Be§ineu) §i Th. Nägler, lucr. cit., p. 113 (pentru Be§ineu / azi Valea Izvoarelor, Mure§, Besenyő - Heydendorf). 20 §t. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, volmul II, p. 463 §i 466. 21 L. Suciu Cäteva consemnäri de toponomie tärnäveanä.