Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
154 Marisia XXIX Cetate de Baltä. Toponimul Tatärloch (in säse§te “gaura tätarului”) §i Tätärlaua, ín limba romána, dar §i maghiarul Tatárlaca íntáresc ipoteza. §i azi “Tátarnita” de la Tärnäveni (Bozia§) oferá loc de observatie bine ales, cu vizibilitate buna asupra drumului national 14 A, dintre Tärnäveni §i Media§. ínsá, pe íntreg ardealul románesc, la mijlocul sec. al XX-lea erau 37 de localitáti cu numele derivat de la tätari: Tätärlaua, Tätära§, Tätäre§ti, Tätäroaia, Tätari, etc. , in 23 de jutete ale Romäniei interbelice.22 Alt microtoponim, care autentificä vechimea locuiri §i continuitatea autohtonilor este Cere (Párául Cerii), dar §i Continutul Clontului. Primul se intälne§te in zona Tárnavei Mici in forme numeroase: Cireu, Cireie, sau forme maghiare Csere, Cserebe, conservä substantivul vechi “cer”, pl. "ceri” (subst. masc), arbore din familia fargaceelor (atinge uneori páná la 30 m inältime) frate botanic cu stejarul- Quercus cerris, bun de foe §i mare produeätor de ghindä, “ruda” cu cerrus= stejar. Alunecarea din Párául Ceriului (sau Párául Cerilor in forma actualä de Párául Ceii, se datoreazä confuziei cu cerul (astral)). Cerul, copac, era foarte valoros pentru ingrä§area, prin fructele lui, a porcilor inainte de introducerea culturii porumbului in provinciile romäne§ti. Astäzi, este dominatä identificarea lui “cer” cu stejar. Continutul Clotului conservä ín denumirea lui douä substantive vechi care azi, nu mai sunt uzuale in limba romänä. “Continit” avea intelesu de pä§une, de obicei composesoralä, in care membrii ob§tii aveau “parti”. О asemnea parte era dreptul de intretinere a unei taurine mature, sau douä taurine tinere (vitei, vitele, junci, juninci). Pentru alte persoane era un loc oprit, interzis (in originalul latin inseamnä “prins, tinut, oprit”). Cu prefixul negativ, il avem §i acum uzual: necontenit, mereu, neintrerupt. Continutul era un loc oprit, chiar §i pentru pärta§i, se deschidea pä§unatul la о anumitä datä §i se oprea la alta, in restul timpului era interzis §i pentru cosit. “Clontul” este un värf de deal, de munte, dar §i ciocul unor päsäri räpitoare (al ciorii, al pajuri, in basme), dar §i un dinte mare, la femei in värstä, §tirbe, babe. De la aceastä ultimä acceptiune vine §i adjectivul clontos, clontoasä= räu, rea de gurä, mu§cätor la vorbä. ín cazul acestui toponim, indicä un proeminent värf de deal, semnificatia aceasta au preluat-o §i bulgarii, forma cljnec (se eiterte cliuned). “Roghele” este diminutivat de la pluralul cuväntului “Rojina”, un slav vechi adoptat de romäni §i inseamnä (térén defri§at), rostit in sonorizare localä “roghinä”, a§a cum se spune popular pe Tárnave: vin- jin- ghin, vitel- jitäl- ghitäl, vite- jite- ghite. “Pogorul” pe de altä parte inseamnä deal. Dupä о interpretare mai veche (la lorgu Iordan, Toponimia romäneaseä. P. 38), are sensul de “cobor䧔. ín interpretarea lui Liviu Suciu, provenienta se leagä de slava veche ”po goru” (pa gori)= pe deal, pe munte, de la care apare in ritualul bisericesc pogorárea de Cruce, a Duhului Sfänt, in mormänt. Pogorul, in toponomia localä nu este un coborá§, ci un loc inait de deal, cum este la Tärnäveni. Zoidovanu (Coasta Zoidovanului, Drumul Zoidovanului) denume§te coasta de deal §i drumul care duce pe aid, dar mai apare in douä localitáti din zonä, fiind coastä de deal. Localnicii maghiari ii spun Zsidovany, adicä Zsido= evreu §i vany= un termen nebulös, imprecis. Vany ar putea fi un comprimat uzual pentru vangol= pinä (de postav, de stofä) sau un comprimat de la vagyon= proprietate, avere sau de la völgy= vale, válcea. Ultimul pare mai credibil, pentru cä §i la Sänmicläu§ (Sf. Nicolae), localitate aproape de Blaj este о Birvölgy= Valea Primarului, devenitá Birovang, pe plan§ele cadastrale. О piuä nu ar fi avut ce cáuta aici ea presupune un debit de apá curatä §i permanentä, iar chestiunea este un evreu piuar sau agricultor este fantezistá. Dacá admitem (Liviu Suciu) ca forma völgy, vang este posibilä, atestatá de toponimul amintit de la Sfántul Nicolae (Sänmicläu§), “ Zoido “ ar putea provenii de la subst. maghiar 22Nomenclatorul po§tal p. 339.
