Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)

Istorie

Istorie

149

de origine germanä, dar poate fi ?i un artificiu, introdus de administratia austricá, pentru primele frei localitäti amintite. La dr. Th. Nägler se face precizia ca, din 242 denumiri de localitäti, 140 sunt germane, 8 slavo-romäne, 16 maghiare iar 78 au о origine neclarificatä (discutabilä). insä, spune ín continuare este probabil ca diferite denumiri citate ca germane sä fie de fapt origine romänä sau maghiarä, ceea ce nu apare evident”. Unele toponime provin din termeni hipocoristici, altii sunt nesiguri, pentru unii se avanseazä explicatii, altii sunt adu§i de cätre coloni?ti. Constatäm unele filiatii: Belleschdorf (Idiciu), “satui lui Belus?”, Tntre localitätile Daia §i Häränglab (la delimitarea Tntre judetele Mure? ?i Sibiu), Bägaciu (Bogeschdorf), “satui lui Bogo?”. Boian (Bonnensdorf)- de la Bondorf, Bonn, Bälcaci (Bulkesch), Mänärade (Donnersmarkt) - din “monora” sau “magyorö”-aluna, in etimologie popularä, Filitelnic (Felldorf), Vii?oara (Heidendorf), dar ?i Besenyö= peceneg ( ca ?i Be?ineu, azi Valea Izvoarelor, aproape de Tg. Mure?), Ormeni? (Irmesch), de la Ermeu (armean- “armen”), Keisd (Saschiz), de la kez= mänä, Krisch/ Curciu= loc destelenit (vecin cu Bägaciul), Bläjel Tntre Tärnäveni ?i Media?, Kleinblasendorf, “satui lui Blasius”, Lasläul Mic Kleinlassen , satui lui Lassel?, Valea Lungä (Lagenthal)- längä Blaj, Michelsdorf (Veseus)= satui lui Mihail (singurul sat cu populatie säseascä pe maiul drept al Tárnavei Mici), Reußdorf (Cund)- adicá “satui ru?ilor” (slavilor), Rode (Zagär)- “loc destelnit”, §ona, Schönau- “valea frumoasä”, Jidvei (Seiden), Tätärlaua (Taterloch), „Gaura tätarilor”; Wölz (Veit), in maghiarä Völgy= vale, Senereu? (Zendersch)“judecätor”, Tigmandru (Zuchmantel)- pin?.12

Foste sate säse?ti sunt, Tn zonä, cele care Tn denumirea maghiarä contin prefixul Szász, iar structura a?ezärilor este tipic säseascä. Este cazul Bahnei (Szaszbonyha, Bachnen), Ceaua?ului (Szaszsavas, Grubendorf), Daia, Szaszdanyas, Deundorf (uneori Dengel). Valea Sasului (Szaszvölgy), nu are nume sásesc cunoscut, nici Tn documente nici Tn traditia satelor säse?ti vecine, decát un nume, probabil dat Tn conscriptiile austrice-Deutscbach. Sa?ii din zóna Tárnavei Mici erau cuprin?i, ca ?i credincio?i catolici Tn conscriptiile papale de Tncasare a dijmelor (Rationes collectorum pontificarum Tn Hungária Papai tizedzedök szamadasai, 1281 - 1375 , Budapest, 1887. Tn protopopiatul Tárnavei (Arhidiaconatus de Kükülew), Tn 11 a?ezäri Tn care träiau sa?i impreunä cu maghiari, Tn cele 4 mentionate mai Tnainte (färä Valea Sasului), Tn secolul al XVIII-lea nu mai erau localnici sa?i.13

Liviu Suciu considera denumirea de Deutscbach ca artificial pentru Valea Sasului, apreciere la care subscriem (Tntámplarea face ca familia máméi sä fi locuit múlt timp acolo ?i am putut confrunta relatárile rudelor cu a altor fo?ti localnici). Pe de altá parte, dr. Th. Nägler apreciazä cä denumirea satului Crit (Deutshkreuz) din judetul Bra?ov- “biserica Sfintei Cruci”, dar ?i Viscri- Deutsch Weißkirk “biserica albä”, din acela?i judet sunt preluate de románi de la coloni?tii germani.14 Tn schimb, numele localitátii Bahnea este de certá origine germanä Li. Suciu deoarece nu are semnificatii / Tntelesuri nici in limba romänä, nici ín limba maghiarä, etimologie, acest toponim se referä la configuratia reliefului §i la hidrografia localä a a§ezárii, ca plural de la

Bach- “päräu, válcea cu apä curgätoare”, dupä cum §i Tn alte zone ale Ardealului mai sunt 6 asemenea toponime. Este vorba de Dürrbach, Dip§a (Bistrita) - “párául secat”, Hahnbach, Hamba (Sibiu) “párául coco§ului”, Mühlbach, ora§ul Sebe? (Álba) “Párául Morii”, Hussbach, Mäieru? (Bra?ov) -“párául (valea) nucilor”, Rohrbach (Rodbav), Bra?ov “párául din (locul) defri?at”, Weidebach -Ghimbav, Bra?ov “valea cu

12 Th. Nägler, A§ezarea sa§ilorin Transilvania, Ed. Kriterion, Bucure§ti, 1922, p. 193.

13 Li. Suciu, Sa§ii din Tárnává Micá.

14 Th. Nägler, op. cit.,p. 194 - 195.