Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 29/1. (2009)
Istorie
14 Marisia XXIX roman Regina (sub influenta germanä Reghina). Identitatea de nume Reghina=Regina, ne duce la numele roman al ora§ului Regensburg=Castra Regina sau Regium. De ce nu §i la numele ora§ului Reghin=Reg(i)um=Regun ? ín anul 1349 localitatea Reghin se numea Regym26, denumire foarte apropiatä de cea de Regium sau Castra Regina. Ori, numele Celtic al ora§ului Regium (Regensburg) este Radasbona. Sä fi purtat §i a§ezarea Reghin un nume asemänätor cu cél al Radasbonei ? Aceastä ipotezá ni se pare plauzibilä. Nu pare exclusä nici ideea, ca celtii care au pätruns la sf. sec.IV i.Hr. sä fi denumit §i о altä a§ezare, tot cu un nume identic cu al Reghinului, §i anume Reguen (azi pustä la nord-vest de Bihareea). Presupunem a§adar, existenta a trei a§ezäri care au avut un nume identic (sau nume foarte apropiate), in care au träit celtii. ín Transilvania celtii au träit in aceste a§ezäri aläturi de populatia bä§tina§ä, dupä cum rezultä §i din dovezile arheologice. Convietuirea indelungatä de douä secole, a dat na§tere unui schimb reciproc de bunuri culturale. Din punct de vedere etnic, celtii au fost relativ repede asimilati de localnici. Celtii au imprumutat unele elemente culturale de la geto-daci27. Dupä ocuparea Daciei de cätre romani, romanii au ridicat castre puternice. Un astfei de castru roman este cel de la Bräncovene§ti28 (jud.Mure§). О a§ezare dacoromanä a fost descoperitä §i in „Valea Lutului”29. ín aceastä zonä existau, a§adar, a§ezäri daco-romane §i castre romane. Analizänd documentul de la 1228, in care se aminte§te de „unam magnam viam, que ducit de Sceplok usque in Regun”, eredem cä acest drum lega in timpul stäpänirii romane a§ezarea daco-romanä (daeä nu chiar un castru) de la Säplac, cu un castru roman existent la Reghin. Pentru existenta unui castru roman sau a unei fortificatii romane la Reghin, pledeazä §i existenta drumului roman care mergea de la Reghin la castrul din Bräncovene§ti30. Romanii au gäsit la Reghin о a§ezare cu un nume Celtic. Pozitia favorabilä, a§ezarea geograficä a Reghinului la värsarea räului Gurghiu in räul Mure§, ne face sä eredem cä romanii s-au stabilit aid, intärind aceastä a§ezare. ín scurgerea vremii aceste fortificatii s-au distrus, dar a§ezarea n-a fost päräsitä niciodatä, chiar daeä aläturi de localnici s-au a§ezat §i noi veniti, cum au fost de exemplu slavii. Atunci cänd regatul maghiar a cucerit aceastä parte a Transilvaniei, a gäsit aici о populatie autohtonä organizatä in ob§ti säte§ti. Aceastä populatie autohtonä a fost aservitä nobilimii maghiare, fiindcä numai astfei putem explica existenta aici, in anul1228, a „libertinilor, robilor §i roabelor”. Sa§ii, la venirea lor aici, n-au gäsit nicidecum un pämänt pustiu, un „desertum”, ci a§ezäri locuite. Pämäntul era deja a nobilimii maghiare, care a permis a§ezarea aici a unor mici grupuri de sa§i, care urmau sä intregeascä numärul locuitorilor care au pierit dupä atacul mongolilor din anul 124131. A§adar, a§ezarea sa§ilor in jurul Reghinului §i in localitatea Reghin are loc *** *** Documente privind istoria Romäniei, Seria C., Transilvania, veac. XIV, vol.IV, p.417, 515. 27 D. Berciu, op.cit., pp.82-84. 28Mihail Macrea, Viata in Dacia románé, Editura §tiintificä, Bucure§ti, 1969, p. 156, 157, 208, 232; vezi §i Vestigii milenare la Bräncovene§ti, in Steaua ro§ie (Tärgu Mure§), din 1 august 1971. 29 Valeriu Lazär, Un pasionat cercetätor al zonei Reghinului, in Steaua ro§ie (Tärgu Mure§). 30Discutiile in legäturä cu existenta unei fortificatii romane la Reghin vezi §i la: Richard Huß, Baierische Unterlagerung und baierlscher Adel in Nord-Siebenbürgen in Südostdeutsche Forschung, vol.1, München, 1936, p.150; Gustav Rosier, Zur Geschichte der Stadt Sächsisch-Regen (Reen) und ihrer säschischen Umgebung bis zum Aussterben der Arpaden in Siebenbürgisches Archiv, Seria a treia, vol.7, „Studien zur Geschichte und Landeskunde Siebenbürgens’’, Editura Böhlau, Köln-Graz, 1968, p.183; Aussprache. Mutmaßungen über Sächsisch-Reen. Eine Antwort von Helmut Czoppelt, in Südostdeutsche Vierteljahresblätter, Tipäriturä specialä din caietul nr.4/1970, pp.283-285. Nota noasträ: Credem cä säpäturi sistematice la Reghin ar lämuri aceastä problemä. 31 De aceea§i párere este §i Gustav Rosier, op.cit., p.247.
